Nu este vorba despre o psihoză în masă, cum vor unii să se înţeleagă. Dimpotrivă. Autorităţile române şi câteva forţe externe s-au pregătit, la Giurgiu, anul trecut, în cadrul „EU – DANUBIUS 2009”, un proiect co-finanţat de Comisia Europeană şi derulat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Bugetul alocat exerciţiului a fost de 400.000 euro. Ştiţi care a fost scenariul exerciţiului? Întâmplător sau nu totul a fost construit în jurul unui cutremur cu magnitudinea de 7,9 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea şi care a afectat grav municipiul Giurgiu.

De ce toată această simulare? Pentru că seismul devastator, la care ne aşteptăm de mai mulţi ani, este iminent, deci ameninţarea este cât se poate de reală, iar muncipiul Giurgiu este o “ţintă” mai mult decât uşoară!

Să începem…

Mircea Trifulescu, doctor în geologie, savantul care a explicat elaborat într-un interviu pentru publicaţia “Adevărul”,  cauzele cutremurelor cu focare în România a menţionat: „Cutremurele vrâncene sunt provocate de ciocnirile între plăci: cea est-europeană (de la Carpaţi la Urali) - care nu este compactă şi a suferit mai multe spărturi -, Placa Mării Negre, care este scufundată şi Placa Moesică sau Placa Română, de la Turnu Severin până la Dunăre şi de la Carpaţi până la Balcani, care a suferit, de asemenea, spărturi. În afară de acestea, pe teritoriul României sunt şi plăci mai mici: Placa Dobrogei, care este ridicată, Placa Transilvaniei, care este prăbuşită şi fracturată, Placa Moldovei, care este cea mai ridicată. Aceste plăci se împing, se înghesuie şi, când se întâlnesc cap în cap, se ridică. Şocul, un efect cinetic, provoacă un cutremur.”  Seismele sunt înlesnite de spărturile plăcilor. Cele mai importante şi mai numeroase cutremure îşi au originea în zona muntoasă şi subcarpatică a Curburii, în Munţii Vrancei şi ai Buzăului, precum şi în zonele subcarpatice adiacente. Acestea sunt cutremure de adâncime subcrustală, generate în focare situate la adâncimi cuprinse între 60 şi 220 de km.

Placa de la Zimnicea, grav avariată

„La Zimnicea s-a ajuns la crăpături mari, placa e grav avariată”, a mai arătat prof. dr. Mircea Trifulescu. „La Periş se intersectează două fracturi crustale care constituie un focar important, pentru că este influenţat de cel vrâncean şi generează alt tip de mişcări seismice care se suprapun peste cele generate de Vrancea, amplificându-le.” Bucureştiul, aflat pe unda de şoc, resimte puternic seismele şi din cauză că este situat pe regiune de aluviuni, cu sol instabil şi cu depozite de roci noi. La fel şi Giurgiul.

Cutremurul din 1940

În caz că nu vă mai amintiţi sau poate că nu ştiţi, cutremurul din 1940, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, produs la ora 3:39 din 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km, a fost resimţit din plin la Giurgiu. A fost primul mare cutremur din România contemporană. Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morţi şi 4000 de răniţi, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informaţiile fiind cenzurate în timpul războiului. Cutremurul s-a simţit şi în Bucureşti, unde au existat circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului “Carlton”, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. Multe alte blocuri din Bucureşti au fost considerabil deteriorate. După cutremur Asociaţia Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat. Principala concluzie a fost că normele pentru calculul clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate clădirile construite în perioada postbelică.

Cutremurul din 1977

Cutremurul din '77 a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,3 grade pe Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. Tot oraşul Zimnicea a fost distrus, şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. Cutremurul a afectat de asemenea si Bulgaria. În oraşul Sviştov, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au fost ucişi. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.

Cum s-a resimţit cutremurul din 1977 la Giurgiu

Cutremurul care a lovit România în 4 martie 1977, a provocat şi la Giurgiu numeroase pagube. “S-au prăbuşit  32 de imobile, au fost avariate grav 675 imobile, rămânând fără adăpost 426 familii care au fost cazate provizoriu, iar un număr de opt întreprinderi industriale au suferit avarii şi stagnări din activitate, pierzându-se o producţie globală de 20 milioane lei, iar pagubele materiale depăşesc 50 milioane. În acelaşi timp a avut de suferit reţeaua şcolară, comercială, cooperaţia meşteşugărească, imobile de stat şi proprietate personală”, nota un program al Comitetului Municipal Giurgiu al P.C.R. Cinci grădiniţe de copii, un cămin, şase şcoli generale, şcoala de muzică, Casa Pionierilor, patru licee şi trei internate şcolare, au avut de suferit de pe urma cutremurului de atunci.  Cele 13 comisii de specialişti şi activişti care au fost constituite au întocmit fişe tehnice pentru un număr de 675 construcţii din municipiu. Din totalul de imobile verificate, 271 au fost propuse pentru evacuare şi demolare, din care numai 48 proprietate de stat. Un număr de 404 urmau a fi reparate şi consolidate. Cele 64 familii evacuate din clădirile care nu mai prezentau securitate au fost cazate în apartamente proprietate de stat, nouă familii au fost cazate în cămine de nefamilişti iar restul s-au cazat pe la rude.

Cutremurul din 2009, de la Giurgiu, un cutremur banal care nu a avut legătură cu zona seismică din Vrancea

Un cutremur de suprafaţă cu magnitudinea de 3,7 grade pe scara Richter s-a produs, mai târziu, pe data de 20 iunie în 2009, în Câmpia Română, în apropiere de Giurgiu. Cutremurul, resimţit de locuitorii oraşului, s-a produs la 30 de kilometri adâncime, la ora 17.10, dar nu şi  în Bucureşti, a avut o intensitate de 2 pe scara Mercalli. Faimosul profesor  Mărmureanu a precizat la data respectivă că a fost un seism de suprafaţă. "E un cutremur banal şi nu are legătură cu zona seismică din Vrancea", a explicat directorul Institutului de Fizică a Pământului. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Giurgiu a informat la acea dată că nu au fost raportate victime şi nici pagube materiale. Ultimul cutremur de magnitudine relativ importantă din România a avut 5,3 grade şi s-a produs pe 25 aprilie. Seismul, care nu s-a soldat cu victime şi pagube materiale, s-a încadrat în activitatea seismică normală, potrivit specialiştilor.

Zone favorizate de “spărturi”

Aşadar, cutremurele de mare adâncime din Vrancea pot atinge magnitudini maxime de până la 7,7 grade pe scara Richter. Dar mai sunt şi alte zone epicentrale, favorizate de spărturi: zona Făgăraş-Câmpulung, zona Banat (pe aliniament de rupturi), Dobrogea şi platforma Mării Negre (regiune prăbuşită, cu anomalii gravimetrice), Crişana, Maramureş, în jurul Podişului Transilvaniei -  unde sunt posibile mişcări subterane vulcanice, precum şi Câmpia Română, care ţine de Bazinul Getic sau Moesic.

În 2009, activitatea seismică a luat-o razna

Până în mai-iunie 2009, numărul cutremurelor mici s-a triplat. Acum, sunt de părere specialiştii, există o acalmie de rău augur. Perioada de revenire este de 32 de ani. Anul trecut, apa din acumulări a început să vibreze. Guvernanţii sunt la current cu situaţia dar este ţinută “la secret”. Asemenea procedează şi cu “hărţile şi măsurătorile senzorilor”.  “În acest moment asistăm la o acalmie bruscă a activităţii sesimice în România. Este o abatere de la normal, în sensul că panta seismică se modifică a doua oara în acest an. Dupa ce în aprilie numărul cutremurelor a crescut brusc, acum numărul lor a scăzut, tot brusc. În mod normal, seismele periodice trebuie să fie constante. Evenimentele de anul acesta ne ingrijoreaza si ne asteptam ca în cursul lunii decembrie 2009 sau ianuarie 2010 să asistăm la mişcări tectonice mari", a spus, în 2009, seismologul Toader Victorin, şeful laboratorului de avertizare seismică din cadrul Institutului Român de Seismologie Aplicată.

32 de ani

În decembrie 2008, dacă vă mai amintiţi, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a ieşit cu o declaraţie care a lăsat mască opinia public din România. Oprescu a spus că se teme că Bucureştiul va fi lovit de un seism puternic în anul 2009, conform unor informaţii pe care spunea că le are de la Guvern şi că un asemenea cutremur ar putea să omoare 500.000 de bucureşteni. Lumea a spus că Oprescu a luat-o razna. Dar edilul ştia el ce ştia. Hotărârea de Guvern nr. 548/2008 privind situaţiile de urgenţă tratează în capitolul al III-lea hazardul seismic în Romania. Documentul specifică foarte clar într-un paragraf: “În conformitate cu studiile efectuate, cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioadă medie de revenire de 32 de ani (n.r. din 1977 şi pana în 2009 au trecut exact 32 de ani). Pe baza aceloraşi studii au fost stabilite şi perioade de revenire a cutremurelor cu diferite intensitaţi în Bucureşti”. În hotărâre nu se specifică însă care instituţii specializate au făcut studiile menţionate. Dar, din toate declaraţiile se pare că ele nu provin din România.

Focare de suprafaţă din Satu Mare până în Giurgiu

În aprilie 2009, seismologul Toader Victorin atrăgea atenţia că activitatea seismica îşi va modifica ritmicitatea în cursul anului 2009. Într-adevăr, în vara trecută numărul seismelor s-a dublat şi chiar triplat. Cutremurele mici, de 2 până la 4 grade Richter au fost atât de dese încât “apa din marile acumulări hidrografice a început să vibreze, după cum am mai spus. Mai mult, se pare că s-au activat focarele seismice de suprafaţă din România şi că tensiunile tectonice acumulate sunt atât de mari încât toate ţările balcanice sunt în stare de alerta seismică. Vrancea nu este singurul focar seismic din Romania. Dacă cutremurele se produc aici la adâncimi mari, adică peste 100 de kilometri, există o mulţime de alte focare de suprafaţă, dispuse pe aproape tot cuprinsul ţării, din Banat până în Dobrogea şi din Satu Mare până în Giurgiu. În cazul acestora, specialiştii spun că seismele izbucnesc doar la 5 până la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. Conform statisticilor, activarea lor are o periodicitate de 50 sau 100 de ani.

Schimbări ale caracteristicilor magnetice

"Din cauza tensiunilor din scoarţa terestră, au apărut schimbări ale caracteristicilor magnetice şi electrice ale atmosferei cauzate de schimburile energetice dintre Pământ şi păturile superioare ale atmosferei, în special ionosfera - de aici descărcările electrice violente din ultima perioadă", a spus, în 2009, generalul Emil Străinu. Ei bine, în august 2009, un centru seismic de suprafaţă din Marea Neagră a produs un cutremur de 5,5 grade Richter care s-a simţit în toată Dobrogea, până la Bucureşti.

Zona Bucureşti, Alexandria, Giurgiu- perimetrul este cel mai zdruncinat în timpul cutremurelor

În 1998, inginerul constructor Ilie Voinescu, specialist în cadrul unei firme particulare, a fost solicitat să verifice structura de rezistenţă a unui palat ţigănesc din sudul Capitalei României, deoarece începuse să se crape, deşi avea doar un an vechime. Specialistul şi-a adus aparatura şi a verificat construcţia. Concluzia lui a fost că palatul cu trei niveluri este pe cale să se prăbuşească deoarece structura de rezistenţă e discontinuă, pereţii sunt foarte subţiri, fierul beton folosit în plăci e mult mai rar decat normativul iar fundaţia nu are decat 70 de centimetri. Curios, inginerul Voinescu a mai propus câtorva etnici rromi cu palate să le verifice soliditatea caselor. A urmărit în special zona Bucureşti, Alexandria şi Giurgiu. Ştiţi la ce concluzie a ajuns? Acest perimetru este cel mai zdruncinat în timpul cutremurelor, deoarece terenul moale permite undei seismice să se propage uşor. Mai mult, mişcarea tectonică pornită din Vrancea se izbeşte de Munţii Balcani şi se întoarce în sudul României. Acesta este şi motivul pentru care localitatea Zimnicea a fost greu afectată de seismul din 1977.

Hărţi, ţinute la secret de guvernanţi

Conform hărţilor realizate prin studierea cutremurelor din 1986 şi 1990, a rezultat ca zonele care amplifică cel mai tare cutremurele în Bucureşti sunt Măgurele, Militari, Panduri, Casa Presei, Pantelimon şi Balta Albă. Cel mai prost stau zonele de vest ale Capitalei, unde solul amplifică cu peste un grad Richter un cutremur venit din Vrancea. Un cutremur de 7 grade Richter, de pildă, este simtit în Militari la 8,24 Richter. Mai mult, exista hărţi ale României care indică zonele unde oricând ne putem aştepta la cutremure de peste 7 grade Richter. Din păcate aceste hărţi sunt ţinute secrete de către guvernanţi, iar constructorii nu ştiu că trebuie să ţină cont de seismicitatea zonelor României, care e diferită de la un loc la altul.

Seism iminent

Septembrie 2009: în Bucureşti s-a desfăşurat cel mai mare exerciţiu de simulare a unui cutremur organizat în România dupa 1989. Sute de militari, zeci de autospeciale de pompieri şi echipaje SMURD, precum şi elicoptere ale ministerului de Interne, au simulat în Capitală intervenţia în urma unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter. În octombrie 2009: prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei a declarat că, în cazul unui cutremur de peste 7 grade Richter, peste 35.000 de construcţii din Bucureşti vor fi distruse sau avariate. De ce toate aceste declaraţii şi simulări? Pentru că seismul devastator, la care ne aşteptăm de mai mulţi ani, este iminent, deci va exista în mod real.

Cutremur cu magnitudinea de 7,9 grade pe scara Richter, care a afectat grav municipiul Giurgiu

În fine şi poate lucrul cel mai relevant pentru giurgiuveni:  între 9 şi 12 septembrie 2009, structura de coordonare şi conducere a resurselor naţionale şi internaţionale de răspuns la calamităţi s-a reunit în cadrul celui mai mare exerciţiu comunitar de protecţie civilă organizat de România. Denumit „EU – DANUBIUS 2009”. Exerciţiul a avut loc la Giurgiu, în cadrul unui proiect co-finanţat de Comisia Europeană şi derulat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Bugetul alocat exerciţiului a fost de 400.000 euro. Ştiţi care a fost scenariul exerciţiului? Întâmplător sau nu, totul a fost construit în jurul unui cutremur cu magnitudinea de 7,9 grade pe scara Richter, cu epicentrul în Vrancea şi care a afectat grav municipiul Giurgiu. Planificatorii au urmărit astfel să solicite la maximum, atât resursele locale şi naţionale de intervenţie, cât şi cele ale ţărilor participante (Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Ungaria). Acestea au intervenit cu echipaje de căutare-salvare, de căutare cu câini, de scafandri, de terapie intensivă, de decontaminare, de  stingere a incendiilor şi de cercetare nucleară, chimică, radiologică şi biologică. S-a  încercat definirea acelui concept în cadrul unui colectiv de lucru constituit la nivel naţional prin ordin al Ministrului de Interne, testându-se pentru prima dată în condiţii apropiate de realitate modul care urmează a fi implementat alături de o soluţie informatică natională de management al situaţiilor de urgenţă în cinci judeţe din România. De ce acest exerciţiu la Giurgiu? Este o întrebare la care vă lăsăm pe dvs., stimaţi cititori, să meditaţi profund! Până la urmă nu mai are nici importanţă CÂND va fi cutremurul ci doar că muncipiul Giurgiu va fi afectat din plin, lucru ştiu de autorităţi şi ţinut în mare secret.

Vasile Arcanu