În fiecare an, în prima vineri după Sfintele Paşti, în Săptămâna Luminată, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului.

Data sărbătorii este schimbătoare – în funcţie de Paşti. În toate bisericile şi mănăstirile, după Sfânta Liturghie se săvârşeşte slujba de sfinţire a apei (aghiasma mică), după o rânduială adecvată Săptămânii Luminate. Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii vorbeşte şi despre rolul Maicii Domnului în lucrarea mântuirii – iubită ca un “izvor” binefăcător revărsat peste oameni, Maica revărsându-se peste oameni, prin mijlocirea apei.

Praznicul face referire la vindecarea unui orb care şi-a recăpătat vederea după ce glasul Maicii Domnului i-a spus împăratului Leon cel Mare să-l ducă să se spele cu apa dintr-un izvor din apropierea Constantinopolului. Ulterior, pe acel loc, împăratul Leon a ridicat o biserică. Aceasta a primit hramul „Izvorul Tămăduirii”.

În această zi, la biserici se oficiază slujba de sfinţire a apei, sau Agheasma Mică, pe care oamenii o beau dimineaţa, pentru întărire trupească şi sufletească. Mulţi creştini merg astăzi la mormintele celor dragi pentru a da de pomană, a îngriji locurile de veci şi a-şi aminti că ceea ce au fost cîndva cei morţi vor ajunge şi ei atunci cînd lumînarea vieţii se va stinge. Astăzi se face sfinţirea apei mici, în biserici sau în fîntîni şi izvoare, iar în unele părţi, preoţii fac şi botezarea caselor credincioşilor cu apă sfinţită.