Este o sărbătoare închinată Maicii Domnului, care datează din secolul al V-lea al primului mileniu creştin. Cu ocazia acestei sărbători, se sfinţesc apele, iar creştinii ortodocşi vin la biserică pentru a lua Agheasma mică, pregătită de preoţi la toate bisericile şi mănăstirile din Episcopia Giurgiului, şi nu numai.Tradiţia spune că cei care asistă la slujba specială făcută la biserică în această perioadă şi cei care citesc acatistul Izvorului Tămăduirii pot scăpa de patima alcoolului.

Praznicul de astăzi face referire la vindecarea unui orb care şi-a recăpătat vederea după ce glasul Maicii Domnului i-a spus împăratului Leon cel Mare să-l ducă să se spele cu apa dintr-un izvor din apropierea Constantinopolului. Ulterior, pe acel loc, împăratul Leon a ridicat o biserică. Aceasta a primit hramul „Izvorul Tămăduirii”. În amintirea faptelor petrecute în secolul al V-lea la minunatul izvor, Părinţii Bisericii au hotărât ca prima vineri de după Paşti să fie închinată Maicii Domnului.

Tradiţia spune că împăratul Leon (457-474), pe când era tânăr, încă neîncoronat, se plimba printr-o grădină din imediata apropirea a vechii cetăţii bizantine. Acolo ar fi întâlnit un bătrân orb cu care a discutat mult despre Dumnezeu şi Învierea Fiului Său. După un timp, bătrânul l-ar fi rugat pe împărat să-i dea apă şi să-l ducă în cetate. Tânărul împărat a căutat în jur un izvor, dar nu a găsit. În momentul acela însă Maica Domnului i-a spus: „Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure şi, luând cu mâini apă tulbure, potoleşte cu ea setea orbului şi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi”. Aşa a găsit tânărul Leon un izvor din care a dat să bea orbului şi l-a spălat pe faţă. Apa l-a vindecat imediat pe orb, iar tânărul Leon a exclamat: „Maica Domnului, eşti aici! Te-am găsit.”

Se mai spune că împăratul a ridicat pe acel loc o biserică şi că Maica Domnului s-a arătat oamenilor vindecându-le suferinţele. Mai târziu, împăratul Justinian (526-575), suferind de o boală grea, a venit la acest izvor şi s-a vindecat. El a ridicat, drept mulţumire, o biserică, distrusă de turci în 1453. Ruinele acesteia se mai văd încă şi acum. Rezistând tuturor vicisitudinilor, creştinescul izvor mai există şi astăzi la Constantinopol. Şi, ca şi în vremurile acelea, în pofida vicisitudinilor, mii de credincioşi vin la izvor pentru a primi ajutorul Maicii Domnului.