Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu are o echipă de patru pirotehnicieni. Plt. maj. Cristian Ancu,  plt. maj. Marian Stan, plt. Alin Craiciu, sub conducerea maiorului Alin Roşu sunt cei patru pirotehnişti ai ISU Giurgiu care, de multe ori, se confruntă cu pericole de moarte. În meseria lor primează stăpânirea de sine şi rigoarea, pentru că ei sunt cei care intervin ori de câte ori se găseşte muniţie neexplodată pe teritoriul judeţului Giurgiu.

Echipa pirotehnică preia, transportă şi depozitează în condiţii de siguranţă şi, ulterior, distruge explozibilii în spaţii special amenajate. Este vorba de patru specialişti extrem de curajoşi, care îşi pun viaţa în pericol de fiecare dată şi în acelaşi timp ştiu că orice greşeală a lor poate duce la un adevărat dezastru.

O meserie periculoasă

Misiunea principală a acestor salvatori este asanarea, pe teritoriul judeţului Giurgiu, a muniţiilor şi explozivilor rămase neexplodate de pe timpul războaielor, îndeosebi.  „Este o meserie periculoasă, pentru care trebuie să fii bine pregătit şi teoretic şi practic. La orice manipulare necorespunzătoare, elementele de muniţie ar putea să explodeze, provocând moartea sau rănirea persoanelor aflate pe o rază de până la 200 – 1.000 de metri”, ne-a declarat plt. maj. Cristian Ancu.

De obicei, în momentul când sunt anunţaţi că există muniţie neexplodată, zona este cercetată cu detectorul de metale, pentru că adeseori mai este scoasă la iveală şi altă muniţie.

Ca arheologii

„Am avut un caz la Mihai Bravu când am fost chemaţi pentru a ridica un proiectil, însă după ce am cercetat zona, am descoperit încă 103. Sunt foarte periculoase, chiar dacă sunt ruginite. Sunt proiectile în stare de funcţionare, cu încărcătură explozivă, şi este suficientă o scânteie pentru a exploda”,  explică plt. maj. Marian Stan.

Pirotehniştii giurgiuveni lucrează cu diferite ustensile, de la detector de metale până la  pensulă, exact ca arheologii. Muniţia neexplodată este apoi ridicată şi transportată cu grijă în lăzi cu nisip umed la depozitul special al  ISU Giurgiu. Pe parcursul anului 2012, cei patru pirotehnicieni au executat 30 de misiuni pirotehnice, două de distrugere a muniţiei şi trei de asanare a muniţiei.

Culmea inconştienţei

Foarte puţini sunt aceia care ştiu că o simplă mişcare a muniţiei din poziţia în care se găseşte poate declanşa explozia acesteia. Nu puţine au fost cazurile când cetăţenii, în loc să anunţe autorităţile, au dus muniţia la centrele de colectare a fierului vechi sau au ţinut-o chiar în curte. „La un centru de colectare am găsit trei proiectile într-un sac. Un alt caz de inconştienţă este cel a trei copii din Giurgiu care târau un proiectil pe calea ferată. Altă dată, am fost sunaţi de un copil din Mihai Bravu, care ne-a anunţat că un vecin de-a său ţinea un proiectil în curte pe care nu voia să-l dea pentru că pe el bătea coasa.

Proiectile la groapa de gunoi

Altădată, am găsit două proiectile la groapa de gunoi, cărora nişte persoane le dăduseră foc, şi mai aveau încă vreo trei. Sunt foarte multe cazuri de acest gen. De aceea, recomandăm cetăţenilor care au cunoştinţă despre existenţa muniţiilor neexplodate să apeleze imediat numărul unic de urgenţă 112 sau să anunţe imediat organele autorităţilor locale”, spun pirotehniştii de la ISU Giurgiu.

Aceştia desfăşoară misiunile de ridicare a muniţiei numai pe timpul zilei. Dacă proiectilul sau grenada sunt descoperite când se întunecă, locul este păzit de poliţişti şi jandarmi. Apoi, după ce se adună o cantitate mai mare de muniţie, aceasta este distrusă în poligonul din Giurgiu.

Zone bogate în muniţie

De cele mai multe ori, cetăţenii sunt cei care descoperă muniţia rămasă neexplodată, cum ar fi ghiulele, grenade, proiectile, şi uneori, chiar bombe de aviaţie. Aceste obiecte s-au descoperit în special pe digul de la Giurgiu, la Mihai Bravu, în curţile sau grădinile oamenilor din localităţile limitrofe Dunării. Vorbim de proiectile şi grenade ruseşti, româneşti sau americane, sau chiar de bombe folosite în cele două războaie mondiale. Tot acest arsenal de război iese la suprafaţă în urma unor săpături, iar teritoriul judeţului Giurgiu este plin de astfel de muniţii.

Ce trebuie să faceţi dacă descoperiţi muniţie

Pirotehniştii giurgiuveni susţin că oamenii ar trebui să ştie cum să reacţioneze în momentul în care găsesc muniţie, astfel că pericolul ar fi unul mai redus.

Ei spun că se interzice atingerea muniţiilor cu mâna sau alte obiecte, lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă. De asemenea, este interzisă introducerea muniţiilor în foc, demontarea focoaselor sau altor părţi componente, joaca copiilor cu diferite muniţii ca grenade, focoase, cartuşe, proiectile sau alte elemente pirotehnice, ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în încăperi sau locuinţe. Nu de alta, dar o simplă mişcare a muniţiei din poziţia în care se găseşte poate declanşa explozia acesteia. Cetăţenii care au cunoştinţă despre existenţa muniţiilor neexplodate trebuie să apeleze imediat numărul unic de urgenţă 112 sau să anunţe imediat organele autorităţilor locale.

Marcela Petcu