Eveniment marcant în istoria recentă a României, actul de la 23 August 1944 numit în decursul timpului în funcţie de interesele politice de moment: „lovitură de stat”; „eveniment de importanţă deosebită”; „actul de la 23 August 1944”; „insurecţia armată din 23 August 1944”; „Revoluţia de Eliberare Socială şi Naţională, Antifascistă şi Antiimperialistă”, a putut fi disecat şi analizat cu mai multă obiectivitate de către cercetători şi istorici după 1990, mai ales în contextul în care unul dintre martorii oculari al evenimentelor – Regele Mihai – şi-a prezentat propria versiune.

            Ne propunem să prezentăm evenimentele de la 23 August 1944 în judeţul şi oraşul Giurgiu cu obiectivitate în lumina documentelor de arhivă în mare parte inedite, existente în fonduri precum: Prefectura Judeţului Vlaşca, Poliţia Oraşului Giurgiu, Poliţia Portului Giurgiu, Primăria Oraşului Giurgiu şi Comitetul Judeţean Giurgiu al P.C.R.

Incursiunea noastră porneşte în luna august 1944 şi are ca ultim reper manifestaţia de la 23 August 1989.

            Lăsând documentele să vorbească,

Legiunea de Jandarmi Vlaşca trimitea pe 28 August 1944 către Prefectura Judeţului Vlaşca – „DARE DE SEAMĂ asupra mersului operaţiunilor de dezarmarea ostaşilor germani din zilele de 24, 25 şi 26 pe teritoriul rural” :

În raza comunei Vida am avut un post de ascultare cu un efectiv patru ostaşi

Pe raza comunei Flamânda am avut un post de ascultare cu efectiv 30 ostaşi şi 42 fete germane.

Pe raza comunei Dragăneşti în pădurea Dandara, am avut un depozit de muniţiuni cu efectiv 4 ofiţeri, 11 subofiţeri şi 272 trupă.

Ca materiale, 17 camioane, 3 motociclete şi 2 maşini mici.

Pe raza comunei Prunaru un post de control telefonic cu efectiv patru ostaşi.

În pădurea Comana, un post de ascultare cu efectiv 2 ofiţeri, 18 subofiţeri, 35 trupă şi 5 fete germane.

În pădurea Dăiţa, un depozit de carburanţi cu efectiv 17 ostaşi.

În pădurea Bălanu un depozit de muniţiuni cu efectiv 9 ostaşi.

Cum au decurs operaţiunile de dezarmare.

La Vida, 3 ostaşi au  fugit la postul de ascultare din Flamânda, iar unul a fost prins şi dezarmat. Aparatele şi materialele au fost lăsate în bună stare şi sunt sub paza jandarmilor.

La Flămânda, paza lucrărilor germane era făcută de ostaşii romîni, circa 30. Aici ostaşii germani, prinzând de veste, a dezarmat garda română ridicându-le şi echipamentul după ei, lăsându-i în cămaşă şi izmene. Treptat, treptat, le-a dat drumu dezbrăcaţi, ca apoi să-i pună pe toţi în libertate înapoindu-le şi echipamentul, fără armătură şi muniţii.

După această operaţiune a trimis la depozitul Drăgăneşti cu un autocamion fetele ce se găseau aici, ei plecând mai târziu în alte cinci camioane, după ce au aruncat în aer aparatele de ascultare.

La depozitul Drăgăneşti a predat întreg depozitul Reg. 10 Art. cu toate materialele, iar ei sau îmbarcat în maşini şi au plecat cu direcţia Alexandria.

În gara Drăgăneşti se mai găseau încă opt vagoane cu muniţiuni, care deasemeni au fost predate Reg. 10 Art.

La Prunaru cei 4 ostaşi au fost dezarmaşi şi puşi în libertate plecând cu convoiul de la depozitul Dragăneşti.

La Comana s-a procedat la dezarmarea întregului efectiv, cu fete cu tot şi au fost reţinuţi

Aparatele, materialele şi toate instalaţiunile au fost luate în primire de Regimentul 2 Pionieri care a făcut dezarmarea.

La Dăiţa au fost dezarmaţi de Regimentul 5 Infanterie care a luat în primire şi depozitul.

La comuna Falaştoaca a fost prinsă şi dezarmată o coloană hipo ce venea din judeţul Ilfov.

Operaţiunea a fost executată de Reg. 2 Pionieri.

S-au capturat 1 ofiţer, 12 subofiţeri, 28 trupă, 44 căruţe şi 103 cai.

La Pietroşani pe Dunăre, pichetul 65 grăniceri a capturat 2 şlepuri luând prizonieri 5 ostaşi germani, 19 italieni şi 14 şlepari unguri.

Pe şos. Naţ. Giurgiu – Bucureşti la Km. 35 se instalase un post de control al circulaţiei cu un efectiv de un ofiţer şi 9 trupă. Au fost dezarmaţi şi luaţi prizonieri de Centr. Instr. al Artileriei Mihai – Bravu.

Pagube şi victime

Pe teritoriul rural nu au avut loc lupte.

Nu avem nici o pagubă.

Victime. Un ostaş din Reg. 10 Art. P.S.  a fost lovit de schije la Giurgiu în timpul luptelor din oraş şi fugind în comuna Slobozia, a murit în dimineaţa zilei de 27 Aug. 1944.

În prezent pe raza judeţului este linişte.

Avem rupte legăturile telefonice cu judeţul şi Bucureşti din care cauză nu putem primi şi da ordine.

Necesită grabnică intervenire pentru punerea lor în funcţiune.

Raport al Comisariatului Giurgiu – Port către Poliţia Oraşului Giurgiu – Biroul Siguranţei, privind bombardamentul anglo-american efectuat la 26 august 1944 asupra Portului.

Raportăm că în urma evenimentelor întâmplate în ziua de 26 august 1944 – care au dus la conflictul dintre armatele Române şi Germane în Portul şi Oraşul Giurgiu serviciul la acest Comisariat de Poliţie a fost întrerupt până în ziua de 28 august 1944, dată la care personalul s-a prezentat, serviciul fiind reluat în mod normal.

În tot acest timp s-a executat controlul la Podul Sf. Gheorghe de către personalul de serviciu şi gardienii publici.

În urma retragerii trupelor germane din portul Giurgiu nu s-au produs distrugeri şi nici pagube la instalaţiile portuare şi clădirea din port.

În ziua de 26 august 1944 în timpul luptelor dintre trupele române şi germane, armata Anglo-Nord Americană a bombardat în jurul orei 10 – Portul Giurgiu- au fost aruncate un număr de 10 bombe – care au fost identificate până în prezent – dintre care una a lovit în plin magazia de beton a Serviciului Hidraulic, avariind-o şi incendiind mărfurile care se aflau acolo.

Focul s-a stins singur după un interval de două ore – alte două bombe au căzut între pilonii de susţinere a macaralelor nr. 1 şi 2 aflate lângă magazia de beton, avariindu-le uşor.

A mai fost o bombă în spatele magaziei A  a Serviciului Hidraulic, producând stricarea liniei ferate pe o intindere de 15 metri.

Două bombe au căzut între localul pichetului de grăniceri şi vechiul local al Vămii Giurgiu – fără a produce stricăciuni – iar alte 3 au lovit cheiul de debarcare în port, avariindu-l.

În zilele de 27, 28 şi 29 au trecut pe Dunăre un număr de aproximativ 200 vase sub pavilion german de război şi diferite alte ambarcaţiuni. Unele dintre ele au fost oprite în faţa portului Giurgiu, în apele bulgăreşti şi după ce s-au alimentat cu combustibil de la Rusciuk au plecat în susul Dunării.

În prezent Căpitănia Portului Giurgiu a luat măsuri de inventariere a vaselor române în portul Giurgiu şi aflate la camuflaj la Km. 485 şi 505, pentru a se stabili situaţia exactă, întrucât s-a hotărât ca toate ambarcaţiunile sub pavilion german să fie considerate drept capturi şi trecute în patrimoniul Statului Român.

Pagubele suferite de instituţiile din Giurgiu în urma bombardamentului din 26 august 1944

Giurgiu, 23 septembrie 1944 – Extrase din raportul Comisariatului de Poliţie Giurgiu – Port privind starea de spirit a populaţiei

1. Influenţa evenimentelor interne şi externe

Actul de la 23 August a.c. prin care România a trecut de partea Puterilor Aliate şi a declarat război Germaniei şi Ungariei, a fost o consecinţă firescă şi necesară a situaţiei militare dar şi mai ales o reluare a politicii tradiţionale a poporului român, întreruptă în mod nefast în anul 1940.

Adeziunea unanimă a ţării la noua orientare politică şi bucuria care s-a manifestat în rândul populaţiei i-au arătat că încă mult timp fostul regim dictatorial nu mai întrunea simpatiile micii clase sociale, acţiunea sa fiind cu totul contrarie aspiraţiunilor şi străină concepţiei de viaţă a poporului român.

Evenimentele care au urmat actul de le 23 August a.c., şi dus la încheierea convenţiei de armistiţiu cu Puterile Aliate, anunţată în Septembrie 1944 au produs o oarecare îngrijorare în opinia publică dat fiind situaţia creată prin ocuparea teritoriului de către armatele sovietice şi măsurile care au fost luate, ca o consecinţă firească a acestei stări de fapt. Publicarea condiţiilor de armistiţiu au avut darul să producă o oarecare destindere, fiind socotită ca un început pentru intrarea într-o stare de legalitate a raporturilor noastre cu Rusia Sovietică şi o cale pentru normalizarea vieţii de Stat.

Un eveniment care a contribuit în mare măsură la entuziasmul cu care a fost primit actul de la 23 August a.c. a fost faptul că Puterile Aliate au recunoscut nedreptatea care s-a făcut României prin dictatul de la Viena din anul 1940 ce a fost declarat nul şi ajutorul armat pe care aceste puteri s-au obligat să-l dea României, pentru recăpătarea teritoriului din Ardealul de Nord. Lupta pentru Ardeal a început odată cu lichidarea ultimelor rezistenţe germane din cuprinsul ţării şi s-a bucurat de o însufleţită adeziune a poporului român, fiind considerată o acţiune menită să arate că actul Românei din 23 August a reperat faţă de puterile aliate greşelile trecutului regim de care poporul român nu putea fi socotit vinovat… Atât din modul cum evoluează situaţia internă, în uma semnării armistiţului cu puterile aliate cât şi din concluziile care se trag cu privire la problemele externe, există convingerea că situaţia va deveni mai favorabilă după încheierea păcii şi cu toate sacrificiile făcute şi pierderile suferite de pe urma actualului război, România se va reface pe toate tărâmurile prin ajutorul aliaţilor şi munca pe care trebuie să o depună toate clasele sociale.

1. Influenţa măsurilor luate de guvern.

Actul de la 23 August a.c. care a adus un rezultat democratic, a avut drept urmare o serie de decrete legi care au căutat să înlăture regimul dictatorial şi să readucă în viaţa Statului principiile de libertate, care au stat la baza legilor din trecut. Toate aceste măsuri au fost bine primite de populaţie – fiind socotite ca una din condiţiile necesare pentru normalizarea vieţii de Stat. Dintre acestea au produs un deosebit efect desfiinţarea măsurilor cu caracter represiv luate de trecutul regim, repunerea în vigoare a Constituţiei din 1866 şi 1923 ce garantează libertatea şi egalitatea tuturor cetăţenilor şi existenţa instituţiilor cu caracter democratic.

Deasemeni a creat o stare de mulţumire apariţia decretului lege prin care vor fi revizuite toate numirile, încadrările şi înaintările făcute de la 1938 de care au beneficiat cu multă largheţe, favoriţii trecutului regim şi au grevat bugetul  statului cu sume importante ce ar fi putut ameliora situaţia celorlalţi funcţionari care nu s-au bucurat de atenţia forurilor conducătoare.

Printre măsurile luate de autorităţile militare sovietice a produs o deosebită impresie dispoziţia ridicării aparatelor de radio de la populaţie. Dat fiind că în executarea acestor măsuri o serie de persoane au fost exceptate, de exemplu funcţionarii de Stat, medici, ingineri etc., a produs o nedumerire în rândurile populaţiei, care nu întrevedea scopul şi utilitatea unei măsuri dacă nu are un caracter de generalitate.

1. Prezenţa trupelor germane

Cu ocazia schimbării intervenită la 23 August a.c. trupele germane aflate atât în oraşul şi portul Giurgiu au avut o atitudine de espectativă în aşteptarea evenimentelor din restul ţării. În ziua de 23 au început primele acţiuni de retragere a acestor trupe din România şi Bulgaria. La data de 26 Augut 1944, în urma unor incidente care au luat naştere de pe urma acţiunii trupelor române ce nu permiteau militarilor germani să intre în port înarmaţi, aceştia au deschis focul ceea ce a avut drept urmare o luptă din care a rezultat morţi şi răniţi la ambele părţi. Lupta s-a încheiat cu un armistiţiu, după care s-a permis trupelor germane să  părăsească oraşul şi portul Giurgiu cu toate materialele de război, lucru ce s-a executat în cursul zilei şi nopţii de 26 August astfel încât în dimineaţa zilei de 27 August 1944 trupele germane evacuaseră oraşul şi portul Giurgiu.

În zilele următoare au trecut prin portul Giurgiu un număr de aproximativ 80 vase germane de război şi comerţ fiind venite din josul Dunării şi având direcţia Tr. Severin cu intenţia de a părăsi apele româneşti şi a se refugia în Germania.

Toate aceste nave au navigat în apele bulgăreşti şi din partea lor sau a armatelor române nu au avut loc acte de ostilitate cât timp au fost în raza portului Giurgiu.

Evenimentele arătate mai sus au fost de natură a crea în rândurile populaţiei în timpul cât  a durat, o stare de panică, din cauza consecinţelor care erau de temut dar în acelaşi timp şi un sentiment de nemulţumire faţă de trupele germane ce nu au înţeles să se retragă în linişte şi au căutat prin acţiunea lor să producă noi victime în rândurile poporului român după ce, timp de 3 ani, au fost atât de bine primiţi şi li s-a dat tot ce au dorit.

În urma trecerii convoaielor de vase nu s-a mai semnalat prezenţa de trupe germane în portul şi oraşul Giurgiu.

            După 45 de ani documentele existente în cadrul fondului Comitetul Judeţean Giurgiu al P.C.R. ne prezintă planul de măsuri privind „organizarea demonstraţiei oamenilor muncii din judeţul Giurgiu cu prilejul zilei de 23 august 1989”.

23 August – Demonstraţia 1989

            Prin planul de măsuri, Comitetul Judeţean Giurgiu al PCR, asumă participarea, în mod organizat, a unui număr de 36.175 de tovarăşi din care 30.375 din municipiu şi 5.800 din judeţ.

            Pentru organizarea şi desfăşurarea demonstraţiei stabileşte componenţa comandamentului de coordonare şi măsurile ce se impun a fi luate:

1. Construirea şi amenajarea tribunei oficiale, a podiumului pentru fanfară, a cabinei pentru transmiterea demonstraţiei şi a staţiei de radioficare, asfaltarea şoselei Bucureşti, marcarea şi jalonarea pieţei şi a locurilor unde vor fi amplasaţi oamenii muncii prezenţi la defilare şi a locurilor de parcare a maşinilor;

1. Selecţionarea oamenilor care vor participa la demonstraţie, stabilirea, din rândul activului de partid, a câte unui responsabil la 10 oameni, echipamentul specific fiecărei unităţi în parte, confecţionarea materialelor de propagandă şi, după orele de program, efectuarea repetiţiilor pe platourile de la fiecare unitate;

1. Asigurarea unui număr de 100 de militari în termen, a echipamentului necesar pentru capul de coloană al demonstraţiei, pentru coloanele sportivilor, jalonierilor şi fanfarei  U.M. Grăniceri care vor participa la demonstraţie şi repetiţie;

1. Secţiile organizatorică şi propagandă ale Comitetului judeţean de partid vor întocmi filmul coloanei cu numărul de oameni pe unităţi şi comune, schiţele şi detaliile pentru capul de coloană şi coloanele oamenilor muncii, materialele şi lozincile care vor fi purtate de participanţi la demonstraţie;

Potrivit Ordinii amplasării unităţilor şi materialelor la demonstraţia de la 23 August 1989 „încolonarea se va face pe Calea Bucureşti, începând de la Liceul Ion Maiorescu pînă la I.T. Dunăreana”.

„Lozincile ritmate pe coloana oamenilor muncii” erau: „Ceauşescu reales, la al XIV – lea Congres!” / ”Ceauşescu să trăiască, România să-nflorească!”/ „Stima noastră şi mândria, Ceauşescu – România!” / „Ceauşescu – Eroism, România – Comunism!” / „Ceauşescu şi poporul, Patria şi tricolorul!” / „Ceauşescu – România – Pacea şi Prietenia!” şi lista poate continua.

1. Asigurarea amplificării şi sonorizării, a furnizării energiei electrice, a grupului electrogen de rezervă, pentru piaţă, tribuna oficială şi a zonei de amplasare a coloanei oamenilor muncii;

1. Asigurarea unui număr de autobuze pentru transportul oamenilor muncii din judeţ la demonstraţie;

1. Asigurarea de către Inspectoratul Judeţean de Miliţie a dirijării şi amplasării autobuzelor şi maşinilor cu materiale de propagandă, pazei şi ordinii pe traseele de formare a coloanei oamenilor muncii spre tribuna oficială;

1. Asigurarea de către Grupul de Pompieri al Judeţului Giurgiu a două maşini de intervenţie în zona centrală unde se defilează;

1. Selecţionarea unui număr de 350 de oameni ai muncii din întreprinderi, lucrători de miliţie, militari în termen şi membrii ai formaţiunilor de pază civilă; pentru ordine, instruirea şi amplasarea lor pe întregul traseu al coloanei oamenilor muncii;

1. Asigurarea de către Direcţia Judeţeană Sanitară pe traseul desfăşurării demonstraţiei a 6 maşini de salvare cu personal medical şi echipamentul necesar pentru intervenţie;

1. Asigurarea de către Direcţia comercială pe întregul traseu de formare a coloanei oamenilor muncii participanţi la demonstraţie  a unor tonete cu dulciuri şi răcoritoare care vor funcţiona până la începerea demonstraţiei, punctele de amplasare ale acestora fiind: UJCPADM, Liceul ,,Ion Maiorescu”, strada Gării, Casa Cărţii, Poşta – Tineretului, şos. Oinac, Dunăreana;
2. Centrul de librării, Întreprinderea Comercială de Stat şi Mărfuri Industriale şi Uniunea Judeţeană a Cooperativei de Achiziţii şi Desfaceri a Mărfurilor vor asigura prin magazinele specializate materialele necesare pentru demonstraţie, steaguri RSR, PCR, portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, steguleţe de hârtie RSR şi PCR, pânză roşie, albastră, bleou, hârtie, diferite culori necesare unităţilor din municipiu şi judeţ;

1. Comitetul Judeţean de Educaţie Fizică şi Sport, Comitetul Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă, Comitetul Judeţean UTC, Consiliul Judeţean al Sindicatelor, Inspectoratul Şcolar şi Consiliul Judeţean al Organizaţiei Pionierilor vor lua măsuri pentru procurarea şi asigurarea echipamentului necesar pentru capul de coloană, coloana sportivilor, grupul pionierilor  şi grupul ,,Cântarea României” (costume naţionale, costume pioniereşti, echipament sportiv, costume muncitoreşti – salopete, bluze albe, pantaloni de culoare închisă);

1. I.T. Dunăreana va asigura pânza necesară pentru pavoazarea tribunei oficiale pe baza eşantioanelor primite şi pânza necesară ICSMI în vederea distribuirii materialelor la unităţile participante la demonstraţie (roşie, bleou, albastru, albă). Va confecţiona 5.000 flori artificiale pe baza modelelor aprobate;

1. Pavoazarea şi ornamentarea tribunei oficiale va fi asigurată de Consiliul Popular Municipal şi decoratori de la I.T. ,,Dunăreana”, IJPSP, UJCM, UJCPADM, ICSMI, ICSAAP;

1. IJPSP, UJCM şi IJGCL vor asigura covoare şi carpete necesare tribunei oficiale precum şi a florilor necesare decoraţiunilor exterioare;

1. Şantierul Naval, ICMUG, I.T. ,,Dunăreana”, GEFP, Fabrica de Zahăr, IJPSP, UJCPADM, Cooperativele Sârguinţa şi Munca, ICSMI, ICSAAP vor lua măsuri de confecţionare a materialelor pentru capul de coloană până la data de 18 august 1989;

1. Institutul Judeţean de Proiectare va asigura întocmirea schiţelor pentru alegorii, lozinci, grafice şi care alegorice pentru capul de coloană;

1. Combinatul Chimic, ICMUG, I.T. ,,Dunăreana”, Trustul IAS, Trustul horticol, ICITID Băneasa, Schela Clejani, GEFP, UJCPADM vor lua măsuri pentru confecţionarea carelor alegorice care vor reprezenta principalii indicatori şi produse finite specifice fiecărei unităţi. Până la data de 8 august 1989 se vor înainta la secţia propagandă a Comitetului judeţean de partid schiţele de amenajare;

1. Statul major al Gărzilor patriotice, CJ UTC, Comitetul judeţean al Organizaţiei Pionierilor, CJEFS vor lua măsuri de mbilizare a formaţiunilor de gărzi patriotice, PTAP, pionieri şi sportivi pentru a participa zilnic la repetiţiile ce se vor organiza pe platourile stabilite, începând cu data de 5 august 1989;

1. În ziua de 21 august 1989 orele 15,00 la Sala Teatrului „Ion Vasilescu” va avea loc adunarea festivă consacrată evenimentului la care vor participa 600 de oameni ai muncii din municipiu şi judeţ. Adunarea va fi urmată de un program artistic adecvat;

1. În ziua de 22 august orele 10,00 se vor depune coroane şi jerbe de flori la Monumentul eroilor români de la cimitirul Smîrda, cimitirul eroilor sovietici de la Smîrda, Monumentul independenţei de la Parcul Alei, monumentul eroilor români şi sovietici din Parcul Alei, monumentul din Parcul Pionierilor, Mausoleul eroilor români de pe Calea Bucureşti.

„La toate punctele de depunere a coroanelor şi jerbelor de flori, pionierii, membrii ai formaţiilor de tineret pentru apărarea patriei şi formaţii ale gărzilor patriotice şi ai Garnizoanei militare vor face gardă.

Pe panglicile coroanelor se vor scrie următoarele texte: a/-pentru români: Glorie eroilor români căzuţi în lupta pentru apărarea patriei din partea:____; b/-pentru sovietici: Glorie eroilor sovietici căzuţi în lupta împotriva fascismului din partea:_____.”

1. În ziua de 22 august orele 17,30 se a face o repetiţie generală în faţa tribunei oficiale cu gărzile patriotice, PTAP, apărarea civilă, crucea roşie, capul de coloană şi coloana sportivilor în echipamentul de defilare;

1. Materialele confecţionate de unităţi pentru capul de coloană se vor depozita la Teatrul ,,Ion Vasilescu” în ziua de 22 august după orele 14,00;

1. Consiliul judeţean de control muncitoresc, secţia agrară şi Direcţia de Statistică vor furniza toate datele necesare privind realizările judeţului în industrie şi agricultură în cinstea zilei de 23 August 1989 şi angajamentele asumate în cinstea celui de-al XIV Congres al Partidului Comunist Român.

Ca de obicei Biroul Comitetului Municipal Giurgiu PCR îşi propunea cu ocazia acestui eveniment planuri măreţe:

„În domeniul activităţii economico – sociale: […] „intensificarea muncii politico – organizatorice şi tehnico – economice în vederea mobilizării oamenilor muncii pentru realizarea ritmică şi integrală, la toţi indicatorii, a planului pe 8 luni până la 23 August a.c., acordând o atenţie prioritară îndeplinirii în mod exemplar a sarcinilor la export, a aplicării ferme a măsurilor privind perfecţionarea organizării muncii şi modernizarea proceselor de producţie. […] Pentru sporirea producţiei de energie electrică şi termică Comitetul de partid, consiliul oamenilor muncii al Întreprinderii electrocentrale Giurgiu […] va acţiona pentru urgentarea reparaţiilor capitale la agregatele din dotare, astfel încât până la data de 23 August a.c. să se finalizeze aceste lucrări la grupul energetic nr. 3. De asemenea, se vor intensifica acţiunile necesare pentru completarea stocului de cărbune urmând ca în cel mai scurt timp să se ajungă la stocul normat pentru perioada de iarnă, respectiv 150 mii tone.

La Combinatul chimic, accentul se va pune pe urgentarea intrării în funcţiune a tuturor capacităţilor de producţie din planul pe acest an şi recuperarea restanţelor din perioadele anterioare. Până la data de 23 August vor intra în producţie instalaţia de intermediari banzidinici, instalaţia de coloranţi banzidinici, instalaţia de pigmenţi organici şi utilajele aferente acestor trei instalaţii.

Şantierul Naval Giurgiu va livra în avans cu 3 luni faţă de termenul planificat o staţie de pompare plutitoare pentru irigaţii, se va finaliza şi livra cu o lună mai devreme un remorcher împingător de 2×800 C.P. şi se vor economisi 240 tone metal.

Întreprinderea constructoare de maşini şi utilaje grele va realiza primul foraj cu instalaţia F. G – 20, ceea ce va permite prospecţiuni geologice până la adâncimea de 2000 metri.

La Întreprinderea textilă Dunăreana în perioada rămasă până la 23 august vor fi lansate în fabricaţie un număr de 2 produse noi, din care unul pentru export. […]

Corespunzător progreselor stabilite şi a angajamentelor asumate la investiţii se vor finaliza următoarele lucrări:

-Instalaţia de captare a energiei solare din ansamblul de 853 apartamente însumând 19 tcc.

-Racordarea la termoficare a spitalului şi blocurile 207 şi 208.

-Se vor termina lucrările de finisări exterioare la blocuirle 104B, 105A, 106A, 107A, 110, 101 A din zona centrală precum şi blocul 207.

-Va fi dat în folosinţă blocul 105B.

-La Spitalul judeţean se vor preda la mobilare corpurile A1, A2 şi se va finisa faţada de la corpul C2.

– Betonarea Bulevardului Mihai Viteazul între Calea Bucureşti şi Strada V. I. Lenin.

-Terminarea reparaţiilor şi renovărilor în spaţiile şcolare […]”

1. Secţia propagandă şi ziarul ,,Steagul Roşu” vor întocmi comperajul demonstraţiei oamenilor muncii din judeţ, cu cifre, fapte şi nume de oameni existenţi în coloana oamenilor muncii, în raport cu filmul coloanei, ce va fi susţinut de crainici selecţionaţi din rândul specialiştilor;

1. Capul de coloană va fi asigurat de următoarele unităţi:

      S.N.G.                  150 oameni (bărbaţi)

      U.M.                      50 militari în termen;

      I.P.B.                     30  oameni (bărbaţi);

      Fabrica de Zahăr   30 oameni (bărbaţi)

      I.T. ,,Dunăreana”  30 oameni (femei)

      AEIPI                    30 oameni (bărbaţi).

Cei selecţionaţi vor purta materiale propagandistice (grafice, panouri, tablouri, portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu).

Cei 300 de participanţi la deschiderea demonstraţiei vor fi selecţionaţi din rândul celor mai buni muncitori, membri de partid, fruntaşi în producţie, cu aceeaşi înălţime şi vor fi îmbrăcaţi: bărbaţii în pantaloni de culoare închisă şi bluze albe, iar femeile în costumele specifice unităţii şi costume populare româneşti.

Pentru ceea ce a reprezentat actul de la 23 August 1944, interesantă este opinia Regelui Mihai:

„Dar toate acestea nu trebuie să ne facă să uităm adevărul: iniţiatorii Actului de la 23 August l-au săvârşit exclusiv în interesul patriei, chiar dacă prin aceasta îşi periclitau propia lor existenţă. Noi am sperat să scurtăm calvarul României şi să scoatem Ţara dintr-un război în care nu exista nici cea mai mică speranţă de victorie, indiferent de cursul pe care acest război l-ar fi putut lua. A fost o situaţie de mare complexitate, în care tragediile personale se împleteau în marea tragedie naţională şi curajul soldaţilor şi a tuturor cetăţenilor se alătura de bucuria lor că, în fine, se va face pace şi că democraţia nu va întârzia să se instaureze. Prin Actul de la 23 August, au fost salvate zeci, poate sute de mii de vieţi care ar fi fost sacrificate zadarnic, şi chiar după cifre furnizate de germani, s-a scurtat cu cel puţin şase luni Al II-lea Război Mondial. Cei care susţin astăzi că trebuie să “revenim la Europa” nu trebuie să uite că acesta a fost exact scopul Actului de la 23 August. Cei care ne cer astăzi să restabilim democraţia trebuie să-şi amintească că aceasta este exact ceea ce România s-a străduit să realizeze deja în 1944. În August 1944, România şi-a adus tributul la ctitorirea Lumii Libere şi, de atunci, aşteaptă încontinuu reciprocitate din partea restului Europei.”

                       Material întocmit pe baza documentelor

aflate în păstrarea Biroului Judeţean Giurgiu al Arhivelor Naţionale

Ion Bălan

   Cristina Olteanu