Eminescu afirma, în anul 1878  în amplul studiu BASARABIA, publicat în ziarul Timpul  în mai multe episoade, că  Basarabia este misiunea noastră istorică, ceea ce, după expresa lui Dimitrie Vatamaniuc, eminent eminescolog, din Basarabia, pământ românesc (p. 147-159), reprezintă un adevărat „testament” ( p. 159).

Avem datoria de a-l cunoaşte,

 de a-i pătrunde îndemnul,

de a-l reaminti în acest timp celor care se mai îndoiesc de legitimitatea acestei misiuni asumate.

 elevilor din Moldova, care învaţă limba ROMÂNĂ, şi nu moldovenească!,

elevilor din România , care ar trebui să studieze mai mult şi mai profund şi publicistica eminesciană.

 Peste doi ani se va sărbători  un veac  de la Marea Unire. Noi  nu avem acum prin urmare de făcut  UNIRE, ci REÎNTREGIRE!

Să nu uităm că la 26 octombrie 1812, Divanul Moldovei înaintează un categoric protest împotriva ruperii Basarabiei din trupul Moldovei, iar mitropolitul Veniamin Costache cerea ca problema să fie tranşată de către Congresul de la Viena (1814-1815). Chiar dacă , după încheierea războiului ruso-turc, 1806-1812, în urma căruia Rusia ieşise învingătoare, condiţiile istorice erau potrivnice!

Am răsfoit cărţi, ne-am folosit de munca altora, am adunat dovezi şi am arătat că poporul român  niciodată nu a renunţat la drepturile sale asupra Basarabiei şi că prin urmare nici astăzi nu are dreptul de a renunţa, zicea Mihai Eminescu în anul 1878.

De ce astăzi noi nu am putea zice, îndreptăţit şi legitim, acelaşi lucru?

Astăzi, când noi ne urăm  Trăiască România, răspundem peste timp, salutului eminescian :- Trăiască naţia română! Sus cu dânsa!

Gh. C., 3 decembrie 2016.

* Imagine preluată din revista ARTEMIS.