Prezentăm câteva documente inedite aflate în fondul Prefectura Judeţului Vlaşca despre modul în care s-a sărbătorit ziua Unirii Principatelor Române la 24 Ianuarie la Giurgiu şi în judeţul Vlaşca în perioada 1863 – 1866, respectiv câteva documente existente la Biblioteca Academiei Române, despre petiţia din 11 iunie 1861 şi a manifestările populare din Principate, desfăşurate în iunie 1861 în favoarea Unirii depline sub principele pământean ales la 5 şi 24 ianuarie 1859.

Manifestările populare din Principate, desfăşurate în iunie 1861 în favoarea Unirii depline sub principele pământean ales la 5 şi 24 ianuarie 1859, se încadrează în eforturile înregistrate pe toate planurile în vederea consolidării Unirii şi exprimă în mod elocvent adeziunea populaţiei faţă de Alexandru Ioan Cuza, sub a cărui domnie se dorea înfăptuirea marilor idealuri naţionale. Aceste mişcări s-au desfăşurat în jurul petiţiei din 11 iunie 1861, a cărei subscripţie s-a organizat cu prilejul sărbătoririi a 13 ani de la izbucnirea în Bucureşti a revoluţiei din 1848, fiind totodată un răspuns la manifestările partidei de dreapta pentru un principe străin. Ele vizau accelerarea realizării reformelor necesare ţării şi înfăptuirea lor prin forţele interne, în fruntea cărora domnitorul era invitat, sau cel puţin să poată servi acestuia – aşa cum menţiona „Revista Carpaţilor” – ca argument ca să decreteze unirea, sau ca document justificativ către Puterile Străine.

Începută la Bucureşti la 11 iunie 1861 prin serbările desfăşurate pe Câmpul Filaretului – denumit din vremea revoluţiei de la 1848 Câmpul Libertăţii – pe care s-au adunat mii de oameni „cu acel entuziasm ce numai poporul ştie a aduce în serbările sale”, mişcarea a luat o mare amploare în toată ţara, participarea populaţiei din Principate fiind deosebit de activă, încât petiţia a fost acoperită de 800 000 de semnături. Între cei care au subscris la petiţia din 11 iunie 1861 se numără şi locuitorii din Giurgiu, ca de altfel din întregul judeţ Vlaşca, iar mărturia participării lor se păstrează şi astăzi între documentele de epocă referitoare la această acţiune.

Astfel, la Biblioteca Academiei Române, în volumele care însumează majoritatea covârşitoare a petiţiilor din vara anului 1861 depistate până acum, se află şi aceea provenind din oraşul Giurgiu precum şi cele din satele judeţului Vlaşca, grupate pe cele patru plase care intrau în componenţa acestuia.

Ne vom opri în mod deosebit asupra petiţiei cetăţenilor din Giurgiu, al cărui text, identic cu cel citit şi adoptat pe Câmpul Libertăţii în Bucureşti, sublinia faptul că „Unirea Românilor din Moldova şi Valahia într-un singur stat a fost totdeauna dorinţa cea mai de căpetenie” şi că „Unirea desăvîrşită a Moldo – României sub alesu lor din 24 Ianuarie este singurul temeiu al suferinţelor noastre de tot feliul, şi numai această Unire poate aduce creditul, încrederea, stabilitatea şi autonomia în stat, liniscea şi tăria în naţiune”.  Domnitorului îi era adresată rugămintea de a întruni „cît mai curînd Ministerele şi Adunările spre a ne da o Lege Electorală în temeiul căreia să se poată convoca o Represintaţiune în adevăr naţională care să înţeleagă şi să esprime dorinţele şi trebuinţele naţiunii, precum şi marile şi patrioticile cugetări ale Măriei Tale”.

În continuarea textului petiţiei urmează tabelul cu cca. 900 de semnături ale locuitorilor din Giurgiu, grupate sub titlul „Unirea definitivă subt Alesul din 24 Ianuarie – Lege electorală întinsă”, care se reia la începutul fiecărei pagini. Filele conţinând textul petiţiei şi semnăturile celor care au subscris-o sunt legate cu un şnur tricolor pe care este aplicat, în ceară roşie, sigiliul Comitetului Central din Bucureşti, la care s-au adunat toate petiţiile din cele două capitale şi din judeţe. Pentru o mai bună organizare a acţiunii întreprinse, au fost Constituite Comitete pentru subscrierea la petiţia din 11 iunie în fiecare judeţ; din cel al judeţului Vlaşca făceau parte preoţii Dumitru Corveanu şi Nedelea, precum şi Ioan Seveni, Răducanu Notara, Costache Mateescu, Niţă Gheorghiu, State Anton, Ioan Tomulescu şi Nedelea Dina.

Totodată, în numeroase localităţi din ţară s-au desfăşurat adunări special consacrate adoptării petiţiei menţionate, în cadrul lor înregistrându-se o largă participare a maselor populare. Referindu-se la asemenea situaţii, ziarul „Românul” arăta că, la 11 iunie 1861, în Giurgiu s-a manifestat, din iniţiativa cetăţenilor, „o sărbătoare naţională plină de entuziasm, la care a participat tot poporul oraşului, exprimându-se hotărât pentru Unire sub alesul de la 24 ianuarie şi pentru reforma electorală”.

Toate aceste demonstraţii produse în jurul petiţiei din 11 iunie 1861 – între care se situează şi cele din Giurgiu – au avut drept consecinţă o şi mai mare întărire a atmosferei favorabile Unirii complete, a cărei proclamare devenise inerentă.

Pentru anul 1863 avem ca document inedit: „PROGRAM Pentru serbarea Naţională de 24 Ianuarie, aniversala alegerii Înălţimei Sale Principelui Domnitor” trimis de Ministerul de Interne – Secţia Administrativă cu adresa Nr. 1148 din 15 ianuarie 1863 către Prefectul Judeţului Vlaşca;

„PROGRAM

Pentru serbarea Naţională de 24 Ianuarie, aniversala alegerii Înălţimei Sale Principelui Domnitor.

I.

            Zioa de 24 Ianuarie, aniversala alegerii Înălţimei Sale Domnitorului Principateloru–Unite Române, fiind cea mai mare serbătoare Naţională, se va celebra în toată Ţera.

II.

            La 6 ½ ore de dimineţă, se va anuncia serbarea cu 21 tunuri dupe dealul curţii Mihai Vodă.

III.

            La 9 ore de dimineţă, oştirea de toate armele, în plina uniformă, va fi aşezată în curtea şi pe dealul Metropoliei.

IV.

            La aceeaşi oră se vor aduna în curtea Metropoliei Şefii osebitelor Corporaţii din capitală cu drapelele lor.

V.

            La 10 ore înainte de amiazi, în biserica Santei Metropolii, dupe sevîrşirea oficiului leturgiei, se va cînta un Te-Deum de către Prea Sf. Sa părintele Mitropolit, la care vor asista D.D. Ministrii, Corpul legiuitor, Statul Major al oştirei şi funcţionarii Statului. Corpul diplomatic va fi invitat a asista la Te-Deum. Pe când se va cînta Te-Deumul se vor da 101 tunuri.

VI.

            Seara toată capitala va fi iluminată.

VII.

            În toate oraşele, tîrguri şi sate se va serba ziua de 24 Ianuarie, şi se va cînta Te-Deum la toate Bisericile la 10 ore de dimineaţă; în toate oraşele de residinţă ale Districtelor, dupe sevîrşirea Te-Deumului care se va face în presenţa Prefecţilor şi a tuturor funcţionarilor Statului, va fi şi un escadron de jandarmi în plina uniformă, ca să salute cu trei salve de pusci cîntarea Te-Deumului.

            În oraşele unde se află Representanţi ai Puterilor streine, se vor invita la Te-Deum.

VIII.

            Prefecţii Districtelor, la 12 ore, vor priimi felicitaţii în numele Guvernului. Seara toate oraşele voru fi iluminate.

Ministru din Întru N. CREŢULESCU.

Anul 1863, Ianuarie 12.

              Bucureşti”

            Programul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea Zilei de 24 Ianuarie în oraşul Giurgiu şi judeţul Vlaşca a fost afişat la principalele instituţii : „comandantul garnizoanei; tribunalul local; magistrat; directorul Staţiei Telegrafice; seful Vămii; medicul judeţului Vlaşca; directorul temniţei oraşului, protopopul; poliţie; <pretorul plasei> Glavacioc; <pretorul plasei> Neajlov; <pretorul plasei> Câlniştea; <pretorul plasei> Marginea; comandantul jandarmilor; la agentul vapoarelor; la agentul austriac; <la> vice consulul britaniu; <la> vice de olande; <la> predicător elin” şi a fost însoţit de următoarea adresă: „La 24 ale curentei la 10 ore de dimineaţă urmând ase cânta Tedeum în biserica cu hramul Adormirii Maicii Domnului din acest oraş în memoria îndoitei alegeri a M. S. Domnitoru Prinţipatelor Unite, vă rog cu onoare Domnul …, să binevoiţi a asista şi Dl. la această ţirimonie; iar la 12 ore se vor promi felicitaţiile cuvenite în locasu subt scrisului <localul Prefecturii>.”

În zona rurală prin  “Depeşă Telegrafică” transmisă de către Ministru N. Creţulescu cu nr. 1114 din 14 ianuarie 1863 către Prefectul Judeţului Vlaşca se solicita: “de a se face în toate bisericile satelor Tedeum salutat cu trei salbe de pusci de dorobanţi. De sunt representanţi ai puteriloru străine invitaţii la ceremonie”.

Pentru oraşul Giurgiu “înţelegere cu municipalitatea pentru iluminarea oraşului şi serbarea zilei cu toată solemnitatea”.

            Cu adresa nr. 281/7 februarie 1863 Municipalitatea Oraşului Giurgiu informa Prefectul judeţului Vlaşca că „cu ocazia zilei de 24 Ianuarie trecutu făcându-se illuminaţiile cuvenite pe la localurile publice din acest oraşi în basa ordinului Domnului Ministru din Năutru cu nr. 1148 comunicatu pe lângă adresa Dvs. Nr. 508 s-a cheltuit lei 1015 para 10” sumă care se cerea a fi trecută în „condica cheltuielilor”.

Pe 25 ianuarie în numele locuitorilor judeţului Vlaşca transmitea către Capitală „Cu ocazia memorabilei zile de 24 ianuarie toţi locuitori acestui judeţ şi oraş mau însărcinat a supune M. S. Domnitoriul Principatelor Unite Române, devotamentul lor şi dorinţa consolidaţi tronului în persoana M. S.”

Pentru anul 1865 avem “Jurnalu” (copie) împreună cu „Listă De cheltuiala urmată cu facerea iluminaţiiloru trebuincioase la localurile publice din oraşu şi cu darea unui banchetu în zioa de 24 Ianuarie anul 1865 cînd s-a serbatu cu toată cuvenita pompă îndoita alegere a Măriei salle Domnitorului Principatelor Unite Române”.

            “Jurnalu” din 21 ianuarie 1865 “  consemnează: “apropriinduse ziua de 24 Ianuarie cîndu această zi este cea mai mare sărbătoare naţională care urmează a se celebra cu toată pompa cuvenită şi trebuinţa cerîndui a se face pe de o parte iluminaţiile trebuincioase la localurile publice, iaru pe de alta a se da un Banchetu persoaneloru ce se voru aduna la localul Dl. Prefectu a lui Districtului unde s-a destinatu a se face felicitaciile pentru serbarea acestei zile solemne. … . Dîndu-se asemenea rachiu şi pîine la soldaţii garnizonii, la arestanţi de la arestul Poliţii, precum şi seara la iluminaţii se va da vinu popolului adunatu în piaţă, şi dupe săvîrşire alcătuindu-se socoteala cheltuelilor ce vor urma, se vor plăti din paragrafu alocaţii în bugetulu anului curent, care apoi se va înainta Onor. Comitetu Permanentu localu, spre aprobare prin D. Prefect al Districtului.

Cu aceasta se va invita D. Poliţaiu ca să publice în Oraş spre sciinţa comună, că toţi Orăşani în ziua  espusă să se îndemne a face seara iluminaţii în tîrgu pe la prăvălii le închise pînă dupe finitul ţeremonii de la biserica adormirii unde se va cînta Tedeumulu. Se va invita iarăşi şi DD. Starasti de neguţători ca să vestească pe corporaţii a veni cu drapelurile la biserica adormirei unde este a se face Ţeremonialul.”

„Listă De cheltuiala urmată cu facerea iluminaţiiloru trebuincioase la localurile publice din oraşu şi cu darea unui banchetu în zioa de 24 Ianuarie anul 1865 cînd s-a serbatu cu toată cuvenita pompă îndoita alegere a Măriei salle Domnitorului Principatelor Unite Române” se precizează că pentru această zi banii s-au cheltuit pentru: „felinare vopsite tricoloru”, scînduri tinichele… ce s-a întrebuinţatu la iluminaţii”, lanţuri… pe care s-a aşezatu drapelurile în piaţa centrală”, brazi… cu care s-a împodobitu arcul de Triumf”, „păcură… care s-a întrebuinţatu la iluminarea maşălelor”, lumănări… pentru iluminarea pretoriului Comuni”, „vin… care s-a dat seara la iluminaţii”, „plata lăutarilor ce a cântatu în această zi şi seara la iluminaţii în piaţa centrală”.

Pentru sărbătorirea acestei zile s-a alocat suma de 2865,25 lei, bani care s-au mai cheltuit pentru: praf de puşcă, rachiu, pânză, pentru plata zugravului care a desenat decoraţiile şi iniţialele Domnitorului, plata tapiţerului care a lucrat drapelurile, plata tâmplarului ce a lucrat cercevelile de scânduri şi tocurile, plata dulgherilor ce au lucrat 21 zile la „facerea scândurilor de iluminaţii şi la arcul de triumf, cheltuiala urmată cu banchetul ce s-a dat în localul d-lui Prefect”.

Pentru anul 1866 avem “Jurnalu Nr. 10” (copie) din data de 20 ianuarie 1866 împreună cu „Listă De cheltuiala urmată cu facerea Inluminaţiiloru la localurile publice şi cu darea unui banchetu la 24 Ianuarie anul 1866 şi memorabilă a îndoită allegere a Mărie selle Domnitorului Principateloru Unite”

            “Jurnalu Nr. 10” al Consiliului Municipal Giurgiu din data de 20 ianuarie 1866  consemnează: „Apropiinduse zisa de 24 Ianuariu când acestă zi este cea mai mare sărbătoare naţională care urmeasă ase celebra cu totă pompa cuvenită şi trebuinţa cerînd ase face pe de o parte Iluminaţiile trebuincioase la localurile publice, iar pe de alta ase da un Banchetu personelor ce se voru aduna la localul Dlui Prefect allu Districtulu unde destinat ase face felicitaţiile pentru serbarea acestei zile solemne, subsemnatul (primarul oraşului Giurgiu n.n.s) împreună cu membrii consiliului adunândune astă-zi şi consultândune potrivitu cu însemnătatea acestei zile încuvinţăm ase pregăti espusul Banchet în modul cuvenit şi a se invita D-lu Arhitect şi Casierul Comunal de a pregăti Illuminaţiile trebuincioase în chipul cuvenit şi a se face iconomie cu ase întrebuinţa şi din materialul rămasu dupe la celle lante Illuminaţii trecute şi din decoraţiile ce voru esista, dănduse asemenea rachiu şi pâine la soldaţi garnisoni, pompieri gardişti, la arestanţi dela arestul Poliţii precum şi seara la Iluminaţii se va da vin popolului adunat în Piaţă unde se va tocmi şi uă bandă de lăutari ca să cânte şi dupe săvărşire alcătuinduse socoteala cheltuielilor …”

            „Cu această ocazie se va invita D. Poliţaiu ca să publice în Oraşiu spre ştiinţa Comuna ca toţi Oraşani în zioa arătată să se îndemne aface seara illuminaţii în tărgu, fiind prăvăliile închise pănă la finitul ţermonii de dimineaţă la Biserica adormirea unde se va cănta tedeumulu se va invita iarăşi DD Starosti de neguţători ca să vestească pe corporaţii a veni cu drapelurile la Biserica Adormirea unde este ase face Ţeremonialul”.

Pentru sărbătorirea acestei zile s-a alocat suma de 2048,21 lei şi se precizează şi pe ce s-a cheltuit în „Listă De cheltuiala urmată cu facerea Inluminaţiiloru la localurile publice şi cu darea unui banchetu la 24 Ianuarie anul 1866 şi memorabilă a îndoită allegere a Mărie selle Domnitorului Principateloru Unite”: „În cumpărătorea 6 oca 142 dramuri prafu de puşcă ce sa liberat soldaţilor garnizonei în darea a trei salve de pusci la căntarea Tedeumului în Biserică”, 5o oca carne … ce s-a dat soldaţilor făcută friptură şi plata la cuptoru şi două oca sare”, „4 oca branză”, 16 oca rachiu”, „10 oca vedre vin”, „plata căruţaşului de transportat”, „359 felinare iluminate cu lumânări”, „1 oca cuie de sărmă”, „2 zile de Dulgheru ce s-a întrebuinţat la iluminaţie”, „100 Brazi cu care s-a impodobit luminaţia”, „plata zugravului … pentru facerea colonelari vopsite şi transparantu”, plata tapiţerului pentru facerea şi aşezarea steguriloru”, „2 vedre păcură … pentru masalale”, „lumănări spermanţet pentru inluminarea Pretoriului Primărie seara la inluminaţie”, „plata musicanţilor ce a căntatu zioa la felicitaţie şi plata lăutariloru ce a căntatu seara în piaţa centrală unde se află poporulu adunat”, „cinci vedre vin ce s-a dat seara în piaţă la popolu adunat”; 560,17 lei pentru „cheltuiala urmată ce s-a dat în localul Domnului Prefect persoaneloru venite spre felicitaţie în onorea acestei zille ridicînd tote în sănătatea Mării selle Domnitorului Mărie selle Domne şi pentru prosperitatea naţiei întregi.”

            Este ultima menţiune în documentele de arhivă giurgiuvene privind serbarea Zilei de 24 Ianuarie la Giurgiu în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

                                                                                                              Material întocmit de

                                                                                               Mihai VRÎNCEANU şi  Ion BĂLAN

                                                                                              – consilieri în cadrul B.J.A.N. Giurgiu