George Călinescu spunea că Shakespeare, prin opera sa,  a surprins esenţa tuturor sentimentelor fundamentale ale fiinţei umane. Ceea ce a rămas scriitorilor care i-au urmat a fost, şi este încă, doar treabă de nuanţă, de detaliu!

Despre evenimentul Marii Uniri de la 1918, prin care s-a făurit România Mare,  s-a scris atât de mult încât a aduce ceva nou este aproape imposibil.

Cel mult, putem evidenţa doar unele detalii.

Când Andrei Mureşanu scria în poezia Un răsunet, Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă- n simţiri” nu făcea altceva decât să exprime in chip fericit în vers  şi să nuanţeze ideile  exprimate prin discurs cu o zi înainte de către Simion Bărnuţiu în Adunarea de  pe Câmpia Libertăţii de  la Blaj. 3-5 mai 1848. Poezia a fost  publicată în acelaşi an, la 29 iunie 1848,în  Foaie pentru minte, inimă şi literatură . Nici că se putea o revistă cu un titlu mai potrivit. Îndemnul  se adresa  minţii, prin argumentare istorică, dar se adresa şi inimii ca trăire sufletească,  sinceră şi entuziastă, a unui ideal de frăţietate.

Ideile lui Bărnuţiu erau ecoul uralelor  mulţimii transilvănene  in care se auzea, şi nu doar în acea zi,   „Noi vrem să ne unim cu Ţara.

Meritul lui Simion Bărnuţiu este de a fi ştiut să asculte glasul mulţimii  şi de a fi întrevăzut cheia rezolvării.

Când tineretul braşovean a avut ideea de a pune pe melodie versurile Mureşanului,  a apelat la tânărul cântăreţ Gheorghe Ucenescu de a alege melodia potrivită. A fost aleasă o melodie mai veche a lui Anton Pann. Alegerea inspirată a fost dată de intuiţia genială că forţa cântecului  poate deveni  îndemn. Şi cât de mobilizator sună Deşteaptă-te, române!

 După ani, la 1 decembrie 2016, zi devenită  1 Decembrie,  înnobilată ca zi sfântă pentru toţi românii, pe străzile Chişinăului a fost marşul numit  BASARABIA – Pământ Românesc!. Pe bulevardul  Ştefan cel Mare şi Sfânt,  să nu fi auzit alesul preşedinte al unei părţi a Moldovei lui Ştefan cu 52%, Igor Dodon?!,  s-a strigat    Trăiască şi înflorească Moldova, Ardealul şi Ţara Românească . Urmaşii urmaşilor lui Ştefan cel Mare  ştiau că Moldova este una! Prezenţa marelui Stefan  la capătul bulevardului este garanţie că drumul pe care merg tinerii este bine ales!

În centrul Chişinăului s-a jucat Hora Unirii! Poezia lui Alecsandri a fost scrisă cu câţiva ani înainte de 1859 . Alecsandri a dat chip unei idei-îndemn  pe care a auzit-o în bătaia de inimă a poporului . Că Hora Unirii este scrisă de Vasile Alecsandri, că  publicată  prima dată în 1856, în Steaua Dunării, revista lui Mihail Kogălniceanu, că titlul original a fost  Hora Unirei sunt aspecte de detaliu. Important este că, devenită cântec şi joc, a intrat ca permanenţă în programul  tuturor manifestărilor care s-au organizat pe data de 24 ianuarie, pentru a exprima bucuria cu  care a fost înfăptiuită UNIREA din 1859. când s-au unit Moldova și Țara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

 Că muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher este o treabă de detaliu. Importantă este găsirea melodiei potrivite!. Uşor de reţinut şi de fredonat!

„Chiar şi pe frig românul nu renunţă la această sărbătoare. Câţiva am venit din Bucureşti, ca să trezim conştiinţa naţională a românilor din Basarabia”, a declarat  o tânără studentă venită din capitala românească la 1 decembrie 2016 la Chişinău.

Să fi ascultat peste timp tânăra studentă hotărârea Sfatului Ţării din Basarabia  din  27 martie 2018 de a se uni cu Ţara?.

.Un detaliu important este că majoritatea celor care mărşăluiau  erau tineri de pe ambele maluri ale Prutului!

Că ei, tinerii, strigau „Jos hotarul de la Prut!”dovedeşte că  spiritul Doinei Prutului, a lui George Buznea, este încă viu. Că această doină a fost scrisă în anul 1940 este doar un detaliu.Important însă!

Atenţi la detalii, să nu pierdem din vedere ceea ce este foarte important: BASARABIA ESTE MISIUNEA NOASTRĂ ISTORICĂ,

Că formularea aparţine lui Eminescu este doar un detaliu!

Gh.C.

Foto: Constantin Grigoriţă, Chişinău , 1 decembrie 2016

NOTĂ: Se apropie 1 decembrie 2018. Să recitim toate detaliile. Va fi sărbătoare mare!Să ne străduim să fim pe măsura evenimentului!”,