Am urmărit transmisiunea  de la Giurgiu  a festivalului concurs Cântecul popular românesc  de-a   lungul Dunării.

Meritul televiziunii  române de a fi rezervat timp de transmisiune în direct unui eveniment cultural în care la loc de cinste era cântecul.

Cântecul popular românesc.

Meritul giurgiuvenilor este de a fi ştiut să se bucure. Şi telespectatorii  odată cu ei!

Inima Giurgiului, evenimentul s-a desfăşurat pe o scenă montată chiar în centrul oraşului,  mi s-a părut mai mare!

Mare cât o ADUNARE POPULARĂ din centrul Chişinăului din anii 1987..1988 pentru LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ!

Mare cât un POD DE FLORI de la Giurgiuleşti la care am participat , în 1991 cred, şi când am trecut Prutul fără paşaport! Am înţeles atunci de ce Domnul Buican, învăţătorul meu dintr-un sat de lângă Giurgiu, a plâns când a haşurat pe o hartă veche noua graniţă a României pe Prut! Ne-a spus doar că este un lucru pe care-l vom înţelege noi mai târziu.Era în toamna anului 1945!

În repetate rânduri, regretaţii  poeţi  şi academicieni români Grigore Vieru şi Anatol Codru spuneau că Dumnezeu ştie când vor mai avea românii atâtea şanse ratate nu de a se şti împreună , ci de a fi împreună.

Şi mai spuneau distinşii poeţi ceva. Şi îi cred, pentru că…şi jalea unei lumi, Părinte, să plângă-n lacrimile mele, erau versurile unui alt poet care a ştiut să vorbească în numele nostru! Şi mai spuneau, zic, poeţii amintiţi  că, deşi am ratat atâtea şanse, ceea ce ne ţine, totuşi, alături sunt

LIMBA ROMÂNĂ, CÂNTECUL POPULAR ROMÂNESC şi CREDINŢA ÎN DUMNEZEU!

Ceea ce s-a întâmplat la Giurgiu, şi prezenţa LĂUTARILOR din Chişinău ne arată că tot românesc este cântecul nostru popular şi peste Prut,  este şi dovada că bucuria cântecului ne ţine alături!

La 1 decembrie 2018, vom sărbători o sută de ani  de la MAREA UNIRE!

Va interpreta cineva Doina Prutului?

Gh.C.Br.