S-a terminat şi bacalaureatul ăsta. S-a constatat că, statistic, rezultatele sunt mai bune decât în anii trecuţi.  Am subliniat cuvântul statistic, pentru că, în cazul în care este vorba despre om, statistica este cinică! Ori spune adevăruri care mai bine-ar fi să nu fie ştiute, fie evidenţiază adevăruri  înşelătoare.

Constatându-se o realitate evidentă, s-a ajuns la concluzia, a câta oară!?, că posibilităţile intelectuale ale oamenilor nu sunt egale, de unde şi convingerea că un bacalaureat diferenţiat se impune!

A fost necesar acest lucru, de cum s-au desfiinţat şcolile profesionale!  Desfiinţarea învăţământului profesional la un moment dat , consecinţă diabolică a extinderii rapide a cimitirului de fiare vechi, cum în chip obraznic şi arogant s-a exprimat atunci un pretins atotştiutor, a produs o falie în mentalitatea tineretului şcolar.

Odată cu şcoala profesională desfiinţată s-a surpat şi ceva în conştiinţa elevului cu posibilităţi intelectuale mai limitate care, în timp, învăţase să-şi simtă locul la  învăţământul profesional şi tehnic, deloc dezonorant!, dar potrivit cu posibilităţile sale .

Orientarea tuturor elevilor spre învăţământul liceal, SAM-urile şi liceele tehnologie fiind doar forme hibride de a salva ceea ce se mai putea din ceea ce fusese învăţământul profesional şi tehnic, a creat o falsă iluzie ca posibilitate de afirmare a tinerilor, o fata morgana pentru toţi! , şi asta pentru a se abate atenţia de la dispariţia aproape totală  a industriei noastre româneşti. E drept, cu anumite obiective supradimensionate, energofage  în cea mai mare parte a lor.Călăraşi, Tulcea, Iaşi, Hunedoara, Braşov, Giurgiu…., sunt doar câteva dintre oraşele în care parţial sau în totalitate au dispărut odată cu obiectivele industriale mari şi grupurile şcolare industriale apărute, firesc şi necesar, pe lângă acestea!

Paranghelie?

La Băneasa –Giurgiu, cu ani în urmă, a fost una dintre cele mai mari staţiuni  de cecetări FAO. Cu cel mai modern sistem de irigaţii.

Unul dintre cele mai răsunătoare procese din ultimii ani a fost în legătură cu Staţiunea de Cecetări Agricole Bâneasa Giurgiu!  Pe aceleaşi terenuri.

Un neamţ, Josef Jacobs,  tot la Băneasa, a dezvoltat o afacere de succes cultivând  100 ha. cu sparanghel!

Ce simplu, un singur s pus în faţă!

E drept, dar trebuia un cap de neamţ!

Notă: Prin anii 1960, Tudor Arghezi, învitat să vadă studiourile cinematografice de la Buftea, s-a minunat, dar a întrebat: –dar unde sunt nemţii?

Un cap de neamţ ar salva prestigiul învăţământului giurgiuvean aflat de mai mulţi ani pe ultimele locuri în statistici oficiale?

Oare de ce au ţepi cactuşii?

Gh.C.Br.