Bădie Mihai,

Tu esti la Giurgiu, eu la Paris. Tu nu ai venit niciodata pe aici, eu am plecat o singura data de acolo.

Spune-mi cum gasesti orasul… Ma bucur ca are un Parc ce iti place. In el e o statuie plamadita de Maestrul Corneliu Medrea din obolul celor care au inteles ca astfel tu vei rasari in fiecare noapte pe cerul Parcului. Profesorul Marinel Marinescu a iubit aceasta zamislire a pietrei – cred ca il cunosti ca pe toti toti latinistii. Avea un Librarium ca al lui Aron Pumnul si nu o data m-am ratacit prin el.

 Imi spui ca iti place Dunarea… Cui nu-i place… Gusta din ea si vei ramane acolo – asa cum mi-a ramas mie sufletul ca pestele in navod.

Avem plopi, Badie. Nu i-am numarat niciodata. Fa-o tu. Avem fete mandre pe dupa feresti.

Avem scoli cu dascali buni ce ne-au invatat a te iubi asa cum ne iubim graiul si glia. Noi pentru tine, Bădie, suntem gata a muri, cu Scrisorile tale patrafir.

Avem un Ateneu – Nicolae Balanescu – si dupa ce savantul si-a trecut mireasa in brate – asa trecem si noi ca dintr-o viata in alta in acest Templu bun la toate cum ar spune Sorescu.

Avem si Catedrala, Badie, acolo sa iti pleci fruntea de Sfanta Maria – cand se aduce de la Letca Icoana Maicii Domnului cea Facatoare de Minuni si Plangatoare de Mir Sfant.Pentru noi plange, Badie.Pentru noi toti. Pentru cei dusi si pentru cei vremelnic ramasi.

Avem Biblioteca, Bădie, cu numele lui Bassarabescu -celui ce i-a placut ca in dantelari subtile sa descrie burguri de alta data.Burguri ca acelea pe care le-ai batut tu cu nuci si covrigi in buzunare si cu a nu stiu cata varianta a Stelelor in Cer.

Badie treci pe la Muzeu si inchina-te asa cum ai facut-o mereu – lui Mircea, lui Vlad si lui Mihai. Au trecut şi şi-au facut Cetati pe aici. De fiecare data ne-au eliberat si ne-au invatat sa nu stam mult in robie pentru a nu ne deprinde – vorba Crăişorului Horea ”ca pasarea cu latul”.

Avem de toate, Bădie, dar mai ales avem oameni care stiu a canta, a picta si a scrie.Asta nu e putin lucru.

Ai unde veni, Badie. Si nu mai trage ca alta data la grajdul hanului. Lasa-ti ladita ta cu Heine si Goethe si cu manuscrisele tale la mine. Ai acolo un pat in care eu am dormit de atatea ori. Spune-i mamei mele ca baiatul ei o iubeste si apoi spune asta tuturor giurgiuvenilor ce ti-or iesi in cale. Le-oi spune-o mai bine ca mine.

Si vino de fiecare miez de ianuarie si te las bland pe mal de Dunare ca prea ne trece prin minte si prin suflet si nu ne da pace si nu ne lasa a o uita…

Doctorul de Suflete

Miez de Ianuarie 2018

*Material semnat de Dr. Cosmin-Ştefan Georgescu