Deputatul PSD Cristina-Elena Dinu, Secretar al Comisiei pentru sănătate și familie în Camera Deputaților, a organizat ieri, 12 iunie, la Giurgiu, dezbaterea cu tema „Impactul vaccinării anti-HPV în prevenția cancerului de col uterin și a bolilor asociate HPV”, în contextul în care, în anul 2017, în județul Giurgiu, au fost înregistrate 782 de cazuri de cancer de col uterin.

Dezbaterea a fost organizată în vederea informării autorităților locale și a specialiștilor din domeniul medical despre importanța, beneficiile și impactul vaccinării anti-HPV ca măsură primară de prevenție a cancerului de col uterin și a bolilor asociate infecției cu HPV.

La eveniment au participat membrii ai Parlamentului, deputați din Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, reprezentanți ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice, Direcției Județene de Sănătate Publică, Spitalului Județean Giurgiu, medici de familie, medici specialiști, precum și reprezentanți ai pacienților, dar și părinți interesați să își vaccineze fetițele cu vaccinul HPV. Temele de discuție din cadrul întâlnirii au vizat prevalența infecției cu HPV în județul Giurgiu, povara cancerului și bolilor asociate infecției cu HPV, precum și vaccinarea anti-HPV ca metodă de prevenție primară a cancerului de col uterin și a bolilor asociate infecției cu HPV în contextul în care, în România, aproximativ 2000 de femei pierd lupta cu această boală, în fiecare an.

“Vaccinarea anti-HPV poate face diferența dintre viață și moarte și, tocmai de aceea, este esențial ca medicii de familie și părinții să fie informați corect în ceea ce privește această metodă de prevenire a cancerului de col uterin. Este datoria noastră, a tuturor, să aducem această temă în atenția opiniei publice și să transmitem prin toți vectorii posibili faptul că avem posibilitatea să prevenim, prin vaccinare, o boală care ucide mii de femei pe an, în România. Țara noastra poate lua exemplul Australiei, care, printr-un program de vaccinare coerent și eficient introdus în 2007, destinat fetițelor cu vârsta între 12-13 ani și extins, în anul 2013 și pentru băieți, a anunțat recent că ar putea eradica, în următorii ani, cancerul de col uterin”, a declarat deputatul PSD Cristina-Elena Dinu, Secretar al Comisiei pentru sănătate și familie în Camera Deputaților, Parlamentul României.

Deputatul PSD Bianca-Miruna Gavriliță, membru al aceleași comisii, a completat: „Cancerul de col uterin este un tip de cancer extrem de invaziv, dar care poate fi prevenit. Indiferent de cât de ocupate suntem, este absolut necesar să ne acordăm timp pentru a avea grijă de noi și să ne facem un test simplu, nedureros, dar care ne poate salva viața  – testul Babeș-Papanicolaou. În plus, putem preveni infecția cu HPV și apariția cancerului de col uterin prin vaccinare. Îi îndemn pe medicii specialiști să explice tuturor femeilor, precum și părinților, de ce vaccinarea anti-HPV, împreună cu screening-ul prin testul Babeș-Papanicolaou, este cea mai sigură și eficientă metodă de prevenție a bolilor cauzate de infecția cu HPV”.

Conform datelor prezentante de Direcția Județeană de Sănătate Publică Giurgiu, în ceea ce privește prevalența infecției cu HPV, în anul 2017, în județul Giurgiu au fost  înregistrate 782 de cazuri de cancer de col uterin.

HPV – agentul patogen ce cauzează cancer, provocând 30% din cancerele noi atribuibile unei infecții, la nivel global

Infecția cu HPV este frecventă: se estimează că 8 din 10 persoane vor fi infectate în decursul vieții cu cel puțin un tip de HPV. De aceea, HPV a fost etichetat de Asociația Americană de Cercetare a Cancerului drept virusul ce cauzează cancer, provocând 30% din cancerele noi atribuibile unei infecții la nivel global⁴.  În fiecare an, în România, 4343 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, în timp ce 1909 pierd lupta cu această boală. Astfel, cancerul de col uterin este a doua cauză de mortalitate prin cancer în rândul româncelor și principala cauză de mortalitate pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani. Nu în ultimul rând, alte 500 de cazuri noi de cancer vulvar, vaginal, penian, anal și orofaringian, atribuibile infecției cu HPV, sunt diagnosticate în fiecare an, în România, atât în rândul bărbaților cât și al femeilor.

În cei peste 10 ani de la debutul vaccinării anti-HPV, aceasta și-a dovedit eficiența atât în reducerea prevalenței infecțiilor cu tulpini HPV cu risc oncogen crescut, cât și a bolilor provocate de acestea. În această perioadă, au fost înregistrate reduceri de până la 90% a infecției cu HPV tip 6/11/16/18 în țări ce înregistrează o rată vaccinală optimă, reduceri de aproximativ 45% a leziunilor cervicale cu risc scăzut și de aproximativ 85% a celor cu risc înalt. Alte studii au scos la lumină rezultate similare în ceea ce privește eficiența vaccinării: în Danemarca, s-a înregistrat o scădere semnificativă de 60% a leziunilor pre-canceroase (atipii celulare) la femeile născute în intervalul 1989 și 1999 care au fost vaccinate, comparativ cu femeile nevaccinate. De asemenea, riscul de a dezvolta CIN 2/3 sau CIN3 a fost redus semnificativ, cu până la 80%.  Nu în ultimul rând, Australia, țară ce înregistrează progrese remarcabile în vaccinarea anti-HPV atât a fetițelor, cât și a băieților, a anunțat că preconizează eradicarea aproape în întregime a tuturor cazurilor de cancer de col uterin într-o perioadă de până în 40 de ani.

În plus, în luna mai, Directorul General al Organizației Mondiale a Sănătății, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a transmis, la nivel global, un apel la acțiune pentru eliminarea cancerului de col uterin. El a adresat un apel tuturor țărilor să ia măsuri pentru a ajuta la încetarea suferinței cauzate de cancerul de col uterin: „Provocarea noastră este să ne asigurăm că toate fetele la nivel global sunt vaccinate împotriva HPV și că fiecare femeie peste 30 de ani este testată și tratată pentru leziuni precanceroase.”

În România, vaccinarea anti-HPV este inclusă în Programul Național de Vaccinare, la categoria grupelor populaționale la risc, și se adresează fetițelor cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani. Acest tip de vaccinare se realizează la solicitarea părinților, care pot formula o cerere către medicul de familie, urmând ca trimestrial aceste cereri să fie înregistrate la nivel județean și național.