Credincioşii Parohiei „Intrarea Maicii Domnului în Biserică -Vovidenia„ din satul Căscioarele, comuna Găiseni, județul Giurgiu, şi-au primit în Duminica lăsatului sec de brânză (a Izgonirii lui Adam din Rai), 10 martie 2019, noul păstor, pe părintele Alexandru Mirel Lăudat, numit în postul de preot paroh de la această parohie.

Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, ziua a început cu Sfânta Liturghie în Biserica „Vovidenia” a parohiei Căscioarele, oficiată de părintele Ioan Emanuel Stuparu, protoiereu al Protopopiatului Bolintin, însoțit de părintele Florian Pisculungeanu, secretar al protopopiatului, înconjurați de un sobor de slujitori. La eveniment a fost prezentă și Preacuvioasa Maică Cecilia Moldoveanu, stareța Mănăstirii Găiseni, care se află în apropiere de Biserica „Vovidenia” – Căscioarele.

La finalul Sfintei Liturghii, în prezența credincioșilor parohiei, veniți pentru a-și cunoaște noul preot, părintele Protoiereu a rostit cuvântul de învățătură, apoi a dat citire Deciziei de numire și a făcut o prezentare a noului preot paroh și a activității desfășurate de acesta până în prezent. Apoi, Preacucernicia Sa i-a înmânat noului preot Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi cheia bisericii, evidenţiind simbolismul acestora pentru cel căruia se încredinţează, precum și o icoană cu chipul Maicii Domnului, ocrotitoarea lăcașului de cult.

Noul preot paroh a mulţumit Bunului Dumnezeu pentru toate darurile revărsate asupra sa, Întâistătătorului Eparhiei Giurgiului pentru încrederea acordată, părintelui protoiereu, părintelui secretar, preoților şi tuturor celor prezenţi pentru că i-au fost alături la acest moment emoționant de început de drum, oferind câte un coș de flori părintelui protopop și fostul preot paroh Stănescu Viorel.

***

Biserica „Vovidenia” – Căscioarele se numără printre lăcaşurile de spiritualitate şi cultură din judeţul Giurgiu, fosta Mănăstire Căscioarele. Ctitorită de Boierul Neagu în anul 1431 ca biserică de mir, aceasta a suferit de‑a lungul vremii mai multe prefaceri. Unul dintre momentele cele mai importante din istoria acestui locaş l‑a reprezentat transformarea ei din biserică de mir în mănăstire în anul 1607. După numai două decenii, voievodul Alexandru Iliaş închină noul aşezământ Mănăstirii Pantocrator din Sfântul Munte Athos. Venirea egumenului Meletie în anul 1813, în Ţara Românească, va reprezenta un caz cu totul excepţional de înţelegere a realităţilor şi obiceiurilor locului şi de respectare a acestora în detrimentul obişnuitei colectări a veniturilor băneşti şi a produselor obţinute de pe moşiile mănăstirilor. Marele merit al egumenului Meletie este acela de a revigora atât duhovniceşte, cât şi material o mănăstire închinată, precum Căscioarele, într‑o perioadă în care majoritatea aşezămintelor monahale din ţinutul Vlaşca intrau în declin din cauza unei administrări iresponsabile. Datorită strădaniilor sale, nu doar Mănăstirea Căscioarele s‑a bucurat de un real reviriment, ci şi multe dintre aşezările din vremea sa au fost înzestrate cu biserici. După 1870, biserica mănăstirii devine biserică de mir şi traversează o perioadă dificilă până după primul război mondial.

În anul 1923, comitetul parohial de restaurare a Bisericii Căscioarele, sub preşedinţia preotului paroh Ioan Stănescu, a trecut la restaurarea radicală a bisericii în interior şi în exterior, adăugându‑se pridvorul bisericii. A fost restaurată pictura existentă în timpul arhimandritului Meletie, astăzi necesitând din nou refacerea.