Două jilţuri ale Casei Regale a României, folosite de regele Carol I şi regina Elisabeta, datate la 1880, împodobesc, de puţin timp, spaţiul istoric al Mănăstirii Comana.

Cele două obiecte de patrimoniu au fost achiziţionate de Primăria şi Consiliul Local al comunei Comana, la iniţiativa primarului Aurel Enache.

Cele două jilţuri, în stil brâncovenesc, sunt din lemn de păr sălbatic şi sunt împodobite cu piele de Cordoba.

Mănăstirea Comana a fost vizitată de mai mulţi exponenţi ai familiei regale printre care Regina Maria, Regele Mihai I al României şi Regina Ana, precum şi Principesa Margareta şi Principele Radu.

Mănăstirea a fost prima dată ctitorită de Vlad Ţepeş în 1461. Având în vedere că la acea vreme multe biserici se construiau încă din lemn, nu a trecut mult ca aceasta să fie ruinată, astfel că actuala mănăstire a fost reclădită în 1588 de către Radu Şerban, domnitor al Ţării Româneşti, care avea proprietăţi în zonă, fiind originar din Mironeşti.

În anul 1992, prin purtarea de grijă a vrednicului de pomenire, Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Comana redevine mănăstire de călugări, cu viaţă monahală de obşte.

Întâiul Episcop al Giurgiului, Preasfinţitul Părinte Dr. Ambrozie, pune în valoare spiritualitatea ortodoxă, renăscând aşezămintele monahale vechi dar şi înfiinţând altele noi în Episcopia Giurgiului.

Actualul stareţ al Mănăstirii Comana, Preacuvioasul Părinte Arhimandrit Dr. Mihail Muscariu, exarhul mănăstirilor din cuprinsul Episcopiei Giurgiului, redă locul important pe care îl are Mănăstirea Comana în reînnoirea vieţii spirituale a ţinuturilor vlăşcene, în spiritul tradiţiei monahale ortodoxe.

Obștea este formată din viețuitori, ieromonahi și frați de mănăstire, care se străduiesc prin nevoințele călugărești zilnice, să lucreze atât la zidirea lăuntrică a sufletului, cât și pentru slujirea pastoral-misionară a oamenilor.