„Am socotit de cuviință ca în aceste momente delicate, în care evenimente neprevăzute au răsturnat rânduielile lumii noastre, așa cum eram obișnuiți să le înțelegem până acum, din pricina pandemiei de coronavirus, care de puțină vreme a afectat și țara noastră, să mă alătur strădaniilor de a ajuta, pe cât ne este cu putință, îndreptarea lucrurilor.

Pe lângă recomandările medicale oferite de persoanele abilitate din Ministerul Sănătății Publice, suntem și noi datori, slujitorii Bisericii, să venim în întâmpinarea poporului, pe bună dreptate problematizat din pricina virusului, dar și a fluxului de știri alarmante și contradictorii care au produs o panică exagerată, iar pe alocuri chiar frică, în rândul populației.

De aceea, înainte de orice, vă recomand părintește, ca temei al oricărei tămăduiri sufletești, lepădarea fricii și a panicii, – întrucât se știe că frica ne paralizează voința – , ca astfel să ne înfățișăm cumpătați și cu gesturi raționale în toate acțiunile noastre. Să ne încredințăm, apoi, cu toată tăria în purtarea de grijă a lui Dumnezeu care, potrivit Scripturii, nu lasă nicio vrabie în afara proniei (cf. Mat. 10, 19), cu atât mai mult pe noi, cei ce suntem creați după chipul Lui.

Dar credința este ea însăși o putere vindecătoare, mai presus decât orice lucru omenesc. Credința aduce o tămăduire ce începe cu însăși mintea noastră, prima afectată în momentele de presiune neobișnuită, ca cele de acum. Din acest motiv, să dăm ascultare sfatului sfântului Isaac Sirul care zice: „Îndoiala inimii aduce sufletului frică, iar credinţa poate întări hotărârea chiar şi în vremea tăierii mădularelor”. Abia apoi, cu mintea ancorată în Dumnezeu, putem trece și la lucrurile practice, pe care Biserica le-a pus totdeauna la dispoziția credincioșilor ei: consumarea aghesmei pe nemâncate, ungerea cu untdelemn de la Sfântul Maslu și mai presus de toate Spovedanie și Împărtășanie mai deasă, fără necreștineasca teamă că ne putem contamina cu coronavirus sau cu vreo altă boală posibilă din lingurița cu Trupul și Sângele Celui ce ne-a creat pe noi și apoi S-a răstignit pentru mântuirea noastră!

De asemenea, reiterăm și noi, cu toată binecuvântarea, bine-cunoscutul îndemn ca, în vremurile de restriște să înmulți, cu toții rugăciunea, atât în biserică, acasă, cât și în tot locul; să citim câte o catismă din Psaltire, cu binecuvantarea duhovnicului; să ne rugăm în toată vremea, ca așa să împlinim o altă poruncă a Evangheliei: „Rugați-vă neîncetat” (1 Tes. 5, 17). Astfel vom putea birui și boala și frica dar și propria noastră puținătate de suflet.
Iubiților, să nu uităm să mulțumim pentru toate lui Dumnezeu, pentru că nimic nu-i întâmplător în această lume. De aceea și Sfântul Vasile cel Mare spune în acest sens: „Căci căpitanul de vas în furtună va fi încercat, atletul în stadionul sportiv, războinicul în arena de luptă, cel mărinimos în necaz, iar creștinul în ispită va fi cercat”. Este o vreme a încercării noastre, așadar o vreme a lepădării trândăviei și a lucrării mântuirii. Dincolo de neplăceri și probleme, avem acum un prilej pentru a ne lua credința în serios!

Nu în ultimul rând aș dori să vă rog, totdeauna cu părintească dragoste, să nu ne mințim și să nu ne acoperim niciodată conștiința! Să ne amintim de păcatele, de greșelile, și chiar de binele imperfect, de stricăciunea morală care a intrat în societatea noastră – creștină odinioară – și prin nepăsarea noastră a tuturor, și să cerem iertare de la Domnul cel Milostiv, să ne facem metanoia, adică să ne schimbăm mintea și tot ethosul, după voia lui Ziditorului; iar Domnul pentru pocăința noastră, puternic este să ne treacă nevătămați prin această epidemie.

Iubiților, să nu uităm că viața omului, are o valoare neprețuită în fața Mântuitorului Hristos, de aceea a și primit să Se întrupeze pentru om! Însă această viață are valoare doar dacă se desfășoară, nu la voia întâmplării, ci cu o țintă anume. Ținta noastră este Împărăția cerurilor, făgăduită de Domnul tuturor celor ce împlinesc poruncile Sale. Așa și noi să ne purtăm, în orice vreme și în orice împrejurare, având în minte gândul la Împărăția cerurilor. Iar dacă avem acest gând, atunci acesta ne va da răspunsul exact pentru modul cum să ne purtăm, atât pe parcursul întregii vieți, cât și în orice situație concretă de criză.

Al vostru împreună-rugător către Mântuitorul Hristos,

†Ambrozie, Episcop al Giurgiului