Deschidem azi o analiză cu reacții și concluzii în trei episoade, dedicată parcursului echipelor în primul lor sezon de Liga 3, pe ultimul deceniu. Din ce județe vin cele mai multe echipe? Care sunt cele mai performante? Ce echipe au reușit parcursuri de top?

În fiecare an din ultimul deceniu, 21 de echipe reprezentând asociațiile județene și AMFB pot face saltul de la Liga 4, prin baraj, spre Liga 3. Analiza dorește să răspundă mai multor întrebări legate de contextul parcursului și să configureze, totodată, o dezbatere eficientă în jurul subiectului. Iată reperele analizei:

• Ultimele 10 sezoane din L3. Un interval de timp suficient de amplu pentru date concludente, începând cu sezonul 2009/10 și încheind cu 2018/19, ultimul încheiat prin desfășurarea tuturor partidelor.
• Primul sezon de L3 al echipei. Pentru că e unul din salturile majore din fotbalul nostru, o trecere spre profesionism, dueluri și deplasări dincolo de limitele județului, implicând eforturi sportive, financiare, manageriale. Barajul reprezintă un duel, pe când un sezon în L3 oferă o perspectivă mult mai complexă. Acest indicator implică o viziune pe termen lung din partea clubului.
• Sezon complet în L3. Am exclus echipele care s-au retras pe parcursul primului sezon, pentru că ne dorim să evaluăm doar performanța și factorii ei la acest nivel. Au fost luate în calcul rezultatele obținute doar în sistemul regulat, fără meciurile din baraje sau mini-turnee pentru promovarea în L2 sau evitarea retrogradării.
• Reprezentante din L4. Doar echipele care au venit din L4, au ajuns la barajul pentru promovare în L3 și au trecut de această etapă, obținând firesc dreptul de promovare. Se respectă astfel circuitul firesc al ascensiunii și al evoluției echipei.

Au fost evaluate doar echipele care nu au fuzionat, nu au cedat locul și nu și-au schimbat județul de proveniență după promovare.

Sunt incluse echipele care au continuat sub altă denumire, inclusiv cele care au continuat cu altă denumire în altă localitate din județ (Bucovina Frătăuții Noi devenită Bucovina Rădăuți etc.)

Un club care se integrează în criteriile de mai sus este, implicit, un club care respectă competiția, cu o viziune pe termen mediu și lung, conturând condiții de performanță sportivă și organizatorică.

PODIUM REPREZENTĂRI ÎN L3: BANAT, CRIȘANA, MUNTENIA

Un clasament al asociațiilor județene și municipale în baza numărului de sezoane în care echipele lor au promovat și încheiat ulterior primul sezon de Liga 3 ne oferă o imagine relevantă despre nivelul competiției L4 din acel județ, dincolo de performanța individuală și viziunea specifică acelui club merituos.

Iată, așadar, județele de top pentru ultimul deceniu în Liga 3, la debut:

Vom analiza ulterior și situația județelor cu maximum 2 sezoane de reprezentare, dar până atunci putem evidenția câteva prime concluzii din topul de mai sus:

• Zona Moldovei este cea mai slab reprezentată, cel mai bine plasat județ fiind Suceava (5 echipe)
• Nivelul populației nu este determinant. Arad este pe locul 2 aici, dar pe locul 20 ca populație a județului, iar Timiș abia pe locul 5. Bucureștiul, lider ca populație, nu e în top 20 ca reprezentare.
• Diferențe relativ mici la vârf. Avân în vedere intervalul de 10 sezoane, diferențele nu sunt uriașe între cele mai reprezentate județe. Topul se poate schimba prin reprezentarea într-un singur sezon.

SECRETELE REUȘITEI: FORȚĂ COMPETIȚIONALĂ + ANALIZĂ

De aproape 25 de ani implicat în fotbalul județean, Romeo Malac este președinte AJF TIMIȘ din 2018, după ce din 2014 a ocupat funcția de vicepreședinte. Se mândrește enorm cu faptul că fotbalul timișean e lider în analiza noastră, cu 8 reprezentări din 10 posibile!

“Faptul că nu e o întâmplare e susținut și de faptul că vorbim de 8 echipe diferite care au contribuit la această performanță, promovare în Liga 3 și sezon de debut încheiat cu brio“, explică acesta. Ce-i drept, pe rând, au făcut cinste echipele ACS Recaș, Flacăra Făget, Vulturii Lugoj, Nuova Mama Mia Becicherecu Mic, ASU Poli Timișoara, Ripensia Timișoara, ACS Ghiroda și CSC Dumbrăvița!

• Domnule Malac, performanța ține de constanță. Cum o explicați?
• Avem o competiție județeană cu nivel sportiv foarte ridicat. Minimum 3 echipe pe sezon vor să joace în Liga 3, iar acum avem chiar 6 cu potențial și dorință! Sunt cluburi cu stabilitate financiară, organizare bună și condiții de pregătire. Și ambiție bănățeană!
• Ce determină parcursul de succes al echipelor la debutul în Liga 3?
• Dincolo de aspectul financiar și cel managerial, e intensitatea competițională care pregătește echipele pentru Liga 3. Pentru că noi disputăm săptămânal peste 100 de meciuri la L4, L5 și L6 în Timiș!
• Credeți că e și puțin noroc, la baraje? Ați câștigat 8 din 10.
• Sincer, cred că am avut ghinion pentru că puteam avea 9 reprezentante, nu 8 în acest clasament! Să nu uităm că în 2014, la baraj, Ghiroda a fost egalată în minutul 93 și a pierdut apoi la penalty-uri.

La conducerea AJF PRAHOVA de 16 ani, președintele Silviu Crângașu cunoaște în detaliu evoluția analizată de noi care evidențiază prezența județului său în topul deceniului. Prahova are 7 reprezentări din 10 posibile, cu CSO Plopeni, Prahova Tomșani, Unirea Câmpina, CSM Câmpina, Astra II, Petrolistul Boldești și Petrolul Ploiești.

• Domnule Crângașu, e determinant nivelul competiției județene?
• În mod cert contează foarte mult, doar competiția puternică oferă reprezentante pe măsură. Însă în Prahova, reușitele țin și de analiza riguroasă pe care o facem cu membrii privind situația promovabilității.
• Dincolo de performanța individuală a echipelor, e și un succes comun?
• Din multe puncte de vedere e o reușită a întregului fotbal prahovean. Ne consultăm permanent, nu luăm decizii pripite. Normal, ține de strategia fiecăruia, dar bazele sunt competiția solidă și modul de lucru la nivel de județ.
• Veți depăși Timișul în acest top?
• Puteam deja să îl depășim, ca să glumesc puțin 🙂 Din punct de vedere exclusiv sportiv, am fi avut 9 reprezentante până acum, nu doar 7. Mă gândesc la Petrolul Teleajen care în 2010 a promovat în Liga 3 dar nu a încheiat sezonul din cauza insolvenței companiei care o finanța, la Păulești, care în 2016 a promovat dar nu s-a înscris pentru că primarul a decedat, a fost o situație de tranzit la nivel de susținere… Factori dincolo de fotbal. Dar prin măsurile pe care FRF le dezbate acum cu președinții AJF pentru estomparea șocului de adaptare la Liga 3, sunt sigur că Prahova va oferi și mai mult!

Podiumul nostru se încheie cu AJF ARAD, care are tot 7 reprezentante din 10 posibile, precum Prahova. Exceptând parcursul celor de la CS Vladimirescu și Șoimii Pâncota, performanțele celorlalte 5 echipe au fost în mandatul de președinte al regretatului ADRIAN LUCACI (foto), un model managerial care a salvat și dezvoltat apoi fotbalul județean.

Pe rând, CS Ineu, UTA Arad, Gloria Lunca-Teuz Cermei, Șoimii Lipova și Crișul Chișineu-Criș au ajuns în Liga 3 și au făcut față cu succes primului lor sezon în acest eșalon.

CAZUL DUMEȘTI LA IAȘI, 8 BARAJE DIN 10 PIERDUTE DE MEHEDINȚI!

O treime din cele 42 de județe și municipiul București, mai exact 14 din  totalul de 42, au la capătul acestui deceniu maximum două reprezentări în analiza noastră:

O situație inedită e la IAȘI, unde 6 din cele 10 sezoane de Liga 4 au fost câștigate de Rapid Dumești. Echipa a pierdut barajul (2009 și 2010), apoi l-a câștigat dar nu s-a înscris în L3 (2011), trimițând astfel la baraj locul 2 din L4 Iași în următoarele două sezoane (Știința Miroslava cu brio, Viitorul Tg. Frumos fără succes). În 2014, Dumești câștigă din nou L4 și barajul de promovare, dar nu se înscrie în L3!

Unirea Mircești a pierdut barajele (2015 și 2017), Siretul Lespezi a câștigat în 2016 dar s-a desființat, Victoria Lețcani nu a jucat barajul din 2018 neavând Certificat de Identitate Sportivă!

În MEHEDINȚI, exceptând cazul fericit din 2010 cu Termo Drobeta Tr. Severin, situația deceniului e neverosimilă. Patru campioane diferite au pierdut barajele, înfruntând de fiecare dată campioane din alt județ! Agromec Șimian (2009) vs. Gorj, Dunărea Pristol (2011) vs. Caraș Severin, Pandurii Cerneți (2012) vs. Timiș, Recolta Dănceu (2013) vs. Dolj!

Urmează alte 4 înfrângeri la baraj, singura reușită din ultimul deceniu fiind Minerul Mehedinți Valea Copcii, campioană L4 în 2014 și câștigătoare de baraj (foto dinaintea barajului câștigat / credit gazetanoua.ro), dar care nu a încheiat primul sezon în Liga 3!

PRINCIPALELE PROVOCĂRI: FINANȚAREA ȘI NIVELUL SPORTIV SCĂZUT ÎN JUDEȚ

În cele 10 sezoane analizate (2010-2019), SĂLAJ nu a avut reprezentantă calificată din Liga 4 în Liga 3 care să încheie primul sezon. A câștigat în două rânduri barajul, dar Someșul Ileanda nu s-a înscris în L3 (2010), iar Luceafărul Bălan a rezistat doar un tur (2015). În rest, 8 campioane, între care 7 echipe diferite!, învinse la baraj. De la Meseșul Treznea la Flacăra Hălmașd sau Unirea Mirșid, indiferent dacă adversara a fost din Maramureș, Bihor ori Satu Mare.

În aceeași categorie intră GIURGIU, unde Avântul Florești (2012) nu s-a înscris în L3, iar Rapid Clejani (2011) și Arsenal Malu (2016) nu au putut finaliza primul sezon. În rest, 7 campioane diferite în 7 sezoane, toate învinse la baraj de echipe din Dâmbovița, Călărași, Argeș sau București.

I-am provocat pe cei 14 președinți de Asociații reprezentând județele cu maximum 2 reprezentări în ultimul deceniu să ne ajute în identificarea cauzelor. Fiecare a fost invitat să e evalueze cu 1, 2 sau 3 puncte factorii sportiv, financiar și managerial, dacă aceștia consideră că au influențat absența echipelor din Liga 3 sau incapacitatea lor de a încheia primul sezon.

Concret, dacă e vorba de un nivel fotbalistic scăzut în L4 din județ, dacă problemele financiare au afectat promovarea și rămânerea în L3 sau dacă lipsa unei viziuni manageriale și a unei echipe admnistrative e cauza. Iată rezultatele:

DESCOPERĂ MÂINE PE FRF.RO ÎN EPISODUL II AL ANALIZEI