Consiliul local Giurgiu și-a dat avizul de principiu pentru a prelua Portul Giurgiu, urmând să preia și pachetul de acțiuni desprinse din patrimoniul companiei, în condiţiile în care Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu va dispărea. O decizie similară a fost luată și de Consiliul Județean, în urma propunerii Ministerului Transporturilor privind înfiinţarea unei societăţi comerciale care să preia administrarea Portul Giurgiu.

Consilierii locali au acceptat, cu 13 voturi pentru și șase abțineri, în plenul şedinţei extraordinare de joi, ca Portul Giurgiu să fie preluat de municipalitate, prin intermediul unei companii comerciale care urmează să fie înfiinţată. Primarul de Giurgiu, Nicolae Barbu, a declarat că trecerea Portului Giurgiu în administrarea Consiliului local reprezintă o oportunitate pentru atragerea de fonduri europene în condițiile în care municipalitatea are întocmite proiecte pentru dezvoltarea Portului Giurgiu.

Edilul şef a adus mai multe argumente în sprijinul preluării Portului Giurgiu de către Consiliul local. Barbu le-a explicat aleșilor locali de ce  este necesar ca Portul Giurgiu să fie administrat de autoritățile locale, și nu de cele județene. Principalele motive sunt amplasarea pe raza administrativ-teritorială a municipiului și faptul că este singurul din județul Giurgiu. Totodată, un alt motiv invocat a fost faptul că terenurile adiacente zonei portuare aparțin domeniului public al municipiului iar dacă Consiliul Județean va dori să extindă portul ar avea nevoie de aprobare de la Consiliul local. „De ce să nu facem noi proiectul de extindere a Portului Giurgiu? Un alt punct care trebuie argumentat  guvernanţilor este că avem două proiecte, unul din 2011, în colaborare cu o firmă olandeză, privind înfiinţarea unui port de mărfuri, care nu trebuie decât să fie reactualizat. Or, extinderea Portului Giurgiu este unul dintre angajamentele pe care Primăria Giurgiu şi le-a luat prin Master-planul Euroregiunii Giurgiu-Ruse. Avem de asemenea un proiect pentru un port de ambarcaţiuni, care figurează în master-plan şi poate fi promovat prin intermediul Strategiei Dunării”, a spus primarul Nicolae Barbu.

În replică, consilierul PNL Gheorghe Spoială a declarat că activitatea portuară în Giurgiu va trebui susţinută cu resurse financiare şi că preluarea Portului Giurgiu ar reprezenta o dificultate pentru municipiu. „În momentul de faţă, în Portul Giurgiu avem cheltuieli mai mari decât veniturile, iar infrastructura portuară şi personalul trebuie susţinute financiar. Portul Giurgiu era susţinut financiar de către Porturile Bechet şi Calafat, care aduceau circa 80% dintre veniturile APDF.  Trebuie luate în calcul şi costurile de dragaj, dar şi cele de ecologizare şi depoluare a Dunării, care erau acoperite cu venituri de la cele două porturi amintite. Întrebarea care se pune este dacă putem asigura fonduri pentru a asigura cofinanţarea activităţii din Portul Giurgiu”, a precizat Spoială.

Nicolae Barbu a explicat că autoritatea locală nu va prelua şi şenalul navigabil, care va reveni AFDJ Galaţi, ci doar activitatea portuară. De asemenea, acesta a precizat că dacă Portul Giurgiu nu va fi preluat de Consiliul local, ci de cel Judeţean, care s-ar putea desfiinţa, ar risca să ajungă, în contextul regionalizării, la Piteşti sau Ploieşti.

„Nu este o ambiţie personală, ci o necesitate a municipiului Giurgiu. Dacă vrem să dezvoltăm municipiul Giurgiu trebuie să preluăm portul. Pentru a dezvolta o activitate portuară complexă, nu putem rata oportunitatea de a depune proiecte pentru Portul Giurgiu, iar împreună cu  Zona Liberă, putem întregi această activitate”, a mai arătat Barbu.

Marcela Petcu