Numărul 28, anul XXV, din 25 iunie/ 7 iulie 1889, al revistei FAMILIA, proprietar, redactor responsabil și editor Iosif Vulcan, este cernit. Anunță moartea lui Mihai Eminescu.

 Din conținutul celor 12 pagini, transcriem doar un fragment :

 Moartea Poetului

  “ Cu 15 zile înaintea încetării lui din viață, scrie „ Românul “, doctorul  Șuțu a început a se îngriji de sănătatea luceafărului poeziei române, căci Eminescu începe a merge din ce în ce mai rău.

Ieri, vineri ( 16/28 iunie ) dimineața el ceru să i se dea un pahar cu lapte și care să i se trimită doctorului Șuțu căci vrea să vorbească cu el. Era în momente de luciditate ; doctorul întrebându-l cum se simte, Eminescu răspunse că are dureri în tot corpul, care îi cășunează mult rău. Din nenorocire … aceste momente lucide n-au ținut mult, căci după o jumătate de oră, bietul Eminescu începu din nou să… aiureze.

 Doctorul Șuțu căuta să-l liniștească și poetul se duse să se culce.

 Nu trecu nici o oră. Când doctorul Șuțu intră din nou la el, de astă dată îl găsi întins… fără nici o suflare.

 Eminescu murise.

 Doctorul Șuțu făcu cunoscută această știre tuturor prietenilor săi și membrilor consiliului de familie, ce s-a constituit marțea trecută.

 Corpul său a fost îndată transportat la o altă cameră a ospiciului în apropierea biroului doctorului  Șuțu. Stătea întins pe un pat și era ănvelit cu un zăbranic.

 Fața-i e foarte slăbită și are multe zgîrieturi, care au provenit din cauza mâncărimii ce suferea el.

“Democrația “ scrie că joi  seara el se plânse de o durere scurtă în piciorul drept. Bând un pahar de lapte, el se culcă în pat pe la orele 11, ca să nu se mai trezească.

După părerea doctorilor, moartea a provenit din apoplecsie„  

• Un portret mai puţin cunoscut al lui Mihai Eminescu, creație de excepție  a graficianului Curții Imperiale, de la Viena, Th. Mayerhofer.

A consemnat Emil Talianu