Crucile de lemn, din cimitirul de la Letca Nouă, un simbol al identităţii creştine a vlăşcenilor (FOTO)
Dacă astăzi cauţi un element al simbolisticii spiritual vlăşcene, așa cum era făcut odată pe aceste meleaguri, cu greu găsești aşa ceva.
Spre mirarea mea, şi spre lauda părintelui ieromonah (preot călugăr) Sava Opreanu (foto),
duhovnicul Mănăstirii Letca Nouă, am găsit un astfel de element identitar specific spiritualităţii regiunii istorice Vlaşca. Cimitirul din Letca Nouă, Ceairul, cum îi spun localnicii, denumire care este atribuită şi Cimitirului Sf. Haralambie din Giurgiu, (încă) păstrează această legătură puternică spirituală cu tradiția dispărută în multe dintre localităţile judeţului nostru, iar puntea o reprezintă… crucile din lemn, de pe mormintele vechi de peste 150 de ani. Ele sunt realizate într-un fel unic în simbolistica ortodoxă.
Meritul părintelui Sava este acela de implicare profundă în viaţa comunităţii de aici, cuvioşia sa a curăţit personal cimitirul, o sarcină deloc uşoară, scoţând la lumină bogăţia acestor valori spirituale. În paralel a refăcut şi locul dedicat eroilor comunei.
Minunile vorbesc despre identitatea creştină a vlăşcenilor
În cimitirul satului Letca Nouă s-a aflat prima biserică a acestei aşezări. Ea a funcţionat până la 1860, când a fost construită cea actuală. Fosta biserică, din cimitir, a fost lăsată în paragină şi cu scurgerea timpului s-a degradat. Astăzi se mai cunoaşte doar locul în care aceasta s-a aflat.
În 2002, într-o dimineaţă de noiembrie, Maica Domnului a făcut o minune chiar în acest loc descoperind credincioşilor icoana care plânge cu lacrimi de mir. A fost luată de aici şi aşezată la loc de cinste în biserica din sat şi, în fiecare duminică, cei câţiva locanici care veneau la slujbă i se închinau şi se rugau.
Astăzi, numeoşi pelerini vin aici să se închine Maicii Domnului, la icoana din care contiună să curgă lacrimi de mir.
Cu ani în urmă, ne povesteşte părintele ieromonah Sava, un creştin din satul Letca Nouă şi-a îngropat o rudă chiar pe locul fostei biserici. “După înmormântare, noaptea, nu s-a putut odihni o clipă măcar, trăind ore de coşmar. A doua zi, a vorbit cu preotul de atunci, şi-a dezgropat ruda şi a mutat-o în alt loc”, ne-a spus părintele Sava.
Ca şi icoana, și acesta a fost un semn.
Potrivit părintelui Sava, în cimitirul din Letca Nouă se păstrează și în prezent, chiar dacă sunt degradate, cruci din piatră împodobite cu motive brâncovenești şi firidă pentru candela.
Lucrul cel mai important: crucea vlăşceană poate fi un simbol cu semnificație profundă, cu rădăcini adânci în structura religioasă a istoriei poporului din care facem parte, o provocare și un îndemn pentru noi, giurgiuvenii, de ne păstra identitatea în faţa tăvălugului eticii seculare globalizante.
Vasile Arcanu