Vineri, 4 martie 1977. Lună plină. Primăvara batea la usa. Apăruseră deja mugurii copacilor. La televizor – filmul bulgăresc «Dulce şi Amar». Ceauşescu, aflat în Nigeria, participa la dineul oficial dat de preşedintele african. Nimic nu prevestea urgia care urma să se abată asupra României… ora 21.22  un seism, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, loveşte ţara noastră.

A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul XX, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodata, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani. Bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant: 1.578 de persoane si-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub darâmături, din care 1.424 în Bucuresti. Numarul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat dupa seism, circa 35.000 de familii au rămas fara adăpost. Circa 760 de unitaţi economice au fost afectate.
Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifra neconfirmată de autoritaţile vremii. Un raport amănunţit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicităţii. În Bucureşti s-au prăbuşit atunci o mulţime de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scala, Continental – Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor s.a. Din cele 33 de clădiri înalte prăbuşite atunci 28 erau construite înainte de 1940. În afară de capitala ţării, cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmbovita, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău.
Seismul a afectat şi Bulgaria.

Din cauza întreruperii curentului electric în Capitală, serviciile de comunicaţie nu au funcţionat câteva ore. Populaţia a ieşit în stradă, speriată de posibilele replici seismice.
S-au constituit ad-hoc echipe de salvatori la toate blocurile distruse. Medicii, militarii, oameni de diverse profesii s-au prezentat la locurile de munca. Nouă unităţi spitaliceşti au fost scoase din funcţiune. Spitalul de Urgenţa Floreasca din Bucureşti, deşi grav avariat, a fost luat cu asalt. Ulterior, el a fost evacuat. Stadionul Dinamo din imediata apropiere a fost transformat în punct de triere pentru răniti. Până în dimineaţa de 5 martie s-a lucrat la reabilitarea reţelelor utilitare – apă, gaz, telefoane, curent electric.
Dupa restabilirea legăturii cu ţara, Nicolae Ceauşescu a instituit starea de necesitate pe întreg teritoriul ţarii. Cuplul prezidenţial şi delegaţia română aflată în Nigeria s-au întors în România în timpul nopţii de 4 spre 5 martie 1977. În zilele următoare, şeful statului a efectuat vizite în Bucureşti pentru evaluarea pagubelor produse.
Echipele de militari şi pompieri însărcinate cu salvarea posibililor supravieţuitori au beneficiat de ajutoare de la Crucea Roşie. Lor li s-au alăturat cascadorii de la studioul de film de la Buftea şi mulţi voluntari. Au fost salvate de sub ruine numeroase persoane, unele chiar şi după multe zile, când nu se mai credea ca este posibilă supravieţuirea.

Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti, cântareaţa de muzică uşoara Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky – poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducator al operei eminesciene în limba engleză, a murit la doar 19 ani.
Alte personalităţi ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vătămanu şi Viorica Vizante, actriţa Eliza Petrăchescu, pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul şi istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântareaţa Filofteia Lăcătuşu, scenograful Liviu Popa, fizicianul Florin Cioraşcu.

Pe lânga pierderile de vieţi omeneşti, din cauza cutremurului au dispărut multe monumente de arhitectură.

Documente de arhivă inedite aflate în cadrul fondului: Comitetul Municipal Giurgiu al P.C.R. prezintă pe larg dimensiunile cutremurului din 4 martie 1977 la Giurgiu.

Conferinţa  Organizaţiei Municipale Giurgiu a P.C.R. din 17 martie 1977 menţionează sec: ”Conferinţa obligă noul organ să acţioneze cu toată răspunderea pentru depăşirea greutăţilor provocate de cutremur în cadrul municipiului.

În toate unităţile economice să se acţioneze pentru suplimentarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, astfel încât până la sfârşitul anului 1977, să recuperăm în totalitate cele 16 milioane pierdute la valoarea producţiei globale din cauza calamităţii naturale.

Consiliul popular să coordoneze activitatea exploatării de gospodărie comunală şi celelalte unităţi de construcţii pentru urgentarea reparaţiilor la imobile avariate şi darea în exploatare a noilor apartamente necesare populaţiei care a suferit de pe urma calamităţii. De asemenea până la data de 1 septembrie 1977, se vor executa toate lucrările necesare celor 8 şcoli şi 4 grădiniţe avariate de cutemur.

Să se constituie echipe de muncitori care să vină în ajutorul constructorilor de locuinţe, fiecare echipă urmând să efectueze 100 de ore de muncă efectivă.

În vacanţa de vară să se formeze prin Comitetul municipal UTC brigăzi ale elevilor din licee care să efectueze o săptămână de muncă patriotică pe şantierele construcţiilor de locuinţe.

Suntem hotărâţi să realizăm în 1977 o producţie globală industrială suplimentară de 100 milioane lei, recuperând astfel toate pierderile suferite de unităţile noastre ca urmare a cutremurului”.

Proces-verbal din 17 martie 1977, adoptat la  Conferinţa Municipală de partid Giurgiu venea deja cu măsuri de ordin practic „să se lucreze în trei schimburi toate duminicile lunii martie, să confecţionăm lenjerie de pat pentru sinistraţi în valoare de peste 70.000 lei, ceea ce reprezintă contravaloarea gratificaţiei pe anul 1976”.

Pe 25 martie 1977 are loc şedinţa de birou a Comitetului Municipal de partid Giurgiu unde se face o seacă informare privind măsurile luate de Biroul Comitetului Municipal de partid şi Comitetul executiv al Consiliului Popular municipal pentru „aplicarea în viaţă” a hotărârilor Comitetului politic executiv al Comitetului Central al PCR, privind înlăturarea daunelor provocate de cutremurul din 4 martie 1977, din care cităm: „Răspunzând apelului C.C. al PCR al Comitetului Politic executiv, al Secretarului General al Partidului, tov. Nicolae Ceauşescu, Comitetul municipal de partid Giurgiu şi Comitetul executiv al Consiliului popular, au luat în mod operativ o serie de măsuri pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor stabilite de conducerea partidului şi statului pentru soluţionarea pe plan local a problemelor complexe şi dificile create de cutremurul din 4 martie 1977.

Astfel, în ziua de 5 martie a.c. a fost constituit comandamentul municipal de coordonarea tuturor acţiunilor care să ducă la asigurarea înlăturării urmărilor seismului şi împiedicarea de noi pagube pentru crearea condiţiilor de desfăşurare normală a întregii activităţi economico – sociale pe teritoriul municipiului. Comandamentul constituit şi-a desfăşurat activitatea pe baza unui program de acţiune cu sarcini precise pe fiecare membru. Comandamentul municipal a acţionat sub directa conducere a secretariatului Comitetului municipal PCR, care s-a întrunit zilnic în şedinţe de lucru operative, analizând stadiul realizării măsurilor luate.

În mod deosebit ţinem să subliniem felul exemplar în care au acţionat toţi oamenii muncii din municipiul Giurgiu, intervenind fără întârziere pentru înlăturarea avariilor produse într-o serie de întreprinderi şi pentru reluarea activităţii de producţie chiar a doua zi după seism. În acelaşi timp ei s-au angajat la chemarea partidului ca în pofida pagubelor şi a greutăţilor să asigure îndeplinirea prevederilor planului şi chiar să realizeze un plus de producţie pentru compensarea daunelor rezultate din stagnarea temporară a producţiei în unităţile avariate din ţară.

O comportare demnă de înaltă ţinută civică au dovedit lucrătorii de la IREB, care numai la două ore după cutremur au restabilit energia electrică pentru întreg oraşul.

De asemenea deşi au suferit unele stricăciuni au intrat în producţie cu întreaga capacitate unităţi ca ISCIP, FNC, IPILF, IPB, SNG, mai puţin f-ca (fabrica) de acid citric care a intrat mai tarziu în producţie şi nu la întreaga capacitate întrucât datorită fluxului tehnologic mai special (ţevile cu melasă care fost la fermentat au fost vărsate).

În spiritul profundei solidarităţi, al întrajutorării frăţeşti, colective de oameni ai muncii din municipiul Giurgiu, au contribuit imediat la ajutorarea populaţiei sinistrate din capitală prin alimente, utilaje de construcţii şi echipe de meseriaşi.

Răspunzând chemării Comitetului Politic executiv al C.C. al PCR de a se redeschide porţile tuturor instituţiilor de învăţământ la data de 9. III. 1977, Biroul Comitetului municipal de Partid Giurgiu şi Comitetul executiv al Consiliului popular municipal în pofida numărului mare de clădiri social culturale avariate, respectiv: 5 grădiniţe de copii, un cămin, şase şcoli generale, şcoala de muzică, Casa Pionerilor şi 4 clădiri ale liceelor, 3 internate şcolare, a rezolvat cu promptitudine problema şcolarizării prin comasarea cursurilor la şcolile din apropiere ce nu au suferit avarii.

De exemplu cursurile şcolii nr. 5 se ţin la şcoala generală nr. 4, cursurile şcolii nr. 1 la liceul nr. 2 şi în pavilionul nou şi altele. În acelaşi timp s-a trecut de urgenţă la repararea şi consolidarea clădirilor şcolilor ce au permis aceste intervenţii precum şi mutarea lor în clădiri cu altă destinaţie ce nu au fost avariate.

În sensul celor de mai sus, au fost constituite 13 comisii din specialişti şi activişti de partid şi de stat, care, sprijiniţi de specialiştii din cadrul institutului de proiectări al judeţului Ilfov au întocmit fişe tehnice pentru un număr de 675 construcţii problemă din municipiu, menţionând şi măsurile ce se impun pentru fiecare clădire în parte în funcţie de gravitatea avariilor suferite.

Astfel din numărul total de imobile verificate, 271 au fost propuse pentru evacuare şi demolare, din care proprietate de stat 48, diferenţa de 404 construcţii urmează să fie reparate şi consolidate, din care 70 vor fi evacuate provizoriu pentru efectuarea consolidării, restul putând fi reparate fără a pune în pericol viaţa locatarilor respectivi.

În spiritul umanismului socialist, a grijii faţă de om, imediat după seism, Biroul Comitetului municipal de partid şi Comitetul executiv al Consiliului popular municipal au luat măsuri operative asigurând cazarea în apartamente proprietate de stat a unui număr de 64 de familii evacuate din clădirile care nu mai prezentau securitate, 3 familii au fost cazate în spaţiile disponibile din locuinţe proprietate particulară, 9 în cămine de nefamilişti iar restul s-au cazat prin mijloace proprii la rude şi cunoscuţi, ori prin restrângere de spaţiu locuiesc în dependinţele clădirilor mai puţin avariate.

Paralel cu aceste acţiuni, în spiritul aceloraşi comandamente morale pentru a se evita pericolul unei eventuale accidentări a pietonilor au fost deja demolate definitiv un număr de peste 12 construcţii cu avariile cele mai grave.

Organizaţiile de partid din întreprinderi, instituţii şi cartiere, deputaţii şi lucrătorii din aparatul propriu al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, au participat direct cu toate forţele mecanice şi umane şi au mobilizat cetăţenii la strângerea şi evacuarea molozului, precum şi trecerea imediată la efectuarea reparaţiilor ce nu necesită urgenţă ca: repararea coşurilor a unor elemente de construcţii etc.

După finalizarea acestor măsuri EGCL, sub îndrumarea Întreprinderii de gospodărie comunală judeţeană, a trecut la întocmirea documentaţiilor pentru reparaţii la imobilele proprietate de stat, urmând ca pentru lucrările de consolidare (a sistemului de rezistenţă), prin IGCL jud. Ilfov, să se ceară sprijinul Institutului de proiectări judeţean Ilfov.

Pentru intervenţiile ce au fost necesare a se face la imobilele avariate au fost constituite echipe de meseriaşi din cadrul EGCL, Coop. Sîrguinţa şi I.R.P.C.I.

I.C.S.M. Giurgiu, a luat măsuri să asigure materiale de construcţii necesare reparaţiilor locuinţelor populaţiei afectată de cutremur.

Astfel începând cu data de 5.IV.1977, a livrat la fondul pieţei 5000 buc. ţiglă, 5000 mp. carton asfaltat, 25 tone var pastă, 125 mc. nisip, 80 tone tablă zincată, 50 mc. lemn CR, 30 tone ipsos.

În prezent au în stoc şi urmează să se livreze 50 tone ciment, 20 tone ipsos şi însemnate cantităţi de lemn CR şi tablă galvanizată.

Acestor cantităţi de materiale li s-au adăugat cele puse la dispoziţia angajaţilor ale căror case au avut de suferit, de către întreprinderea unde sunt încadraţi: ca de exemplu, IPB, SNG, SCN şi Trusturile de construcţii.

Materialul cel mai solicitat de populaţie este cimentul şi varul care la un moment dat a lipsit din depozitul ICSM.

EGCL Giurgiu, nu a încheiat contracte de închiriere la toţi cei căror li s-au atribuit apartamente din fondul de stat întrucât unităţile  unde beneficiarii sunt angajaţi, nu au prezentat dosare conform Legii nr. 5/1973.

În tot timpul acestor acţiuni piaţa municipiului cât şi toate magazinele au fost bine aprovizionate, cadrele medico-sanitare au fost la datorie, iar prin staţia de radioficare şi alte mijloace au fost prezentate aspecte de iniţiativă şi dăruire a oamenilor muncii din municipiu, în ducerea la îndeplinire a hotărârilor Comitetului Politic Executiv al C.C. al PCR.

În acelaşi timp organizaţiile de tineret, de femei şi sindicat, comitetele de cetăţeni şi comitetele asociaţiilor de locatari au întreprins acţiuni de curăţenie şi bună gospodărire a oraşului.

În continuarea acţiunilor se impune ca EGCL Giurgiu, să facă demersuri pentru obţinerea fondurilor necesare demolării imobilelor grav avariate şi după caz şi pentru reparaţii capitale a imobilelor a căror structură de rezistenţă permite acest lucru, astfel ca în cel mai scurt timp posibil municipiul să-şi reia înfăţişarea iniţială şi chiar să devină un oraş mai frumos şi mai bine gospodărit.

Tot cu sprijinul EGCL şi a unităţilor de specialitate este imperios necesară constituirea unor echipe care să treacă la demolarea clădirilor proprietate particulară cu înălţime mare sau elemente complicate de construcţie şi care prezintă pericol în continuare atât pentru oameni cât şi pentru clădirile vecine.

Comitetul executiv prin compartimentul de arhitectură şi sistematizare va face demersurile necesare la Comitetul executiv judeţean privind soluţionarea cererilor locuitorilor de reparaţii capitale, reconstrucţii în zonele ce nu sunt afectate de detaliile de sistematizare din etapa I şi mai ales a celor din afara perimetrului construibil, mai ales că în cauză sunt familii cu un număr foarte mare de membri cu venituri foarte mici şi unii chiar fără ocupaţii”.

Pe 5 aprilie 1977 se prezintă un raport mai detaliat cu privire la activitatea desfăşurată de Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Giurgiu, în vederea asigurării condiţiilor necesare realizării planului de investiţii în profil teritorial pe anul 1977 în care se menţiona: „Sub directa conducere a Comitetului municipal de partid, Comitetul executiv a luat imediat după cutremur, măsuri operative pentru antrenarea oamenilor muncii din oraşul nostru să repare stricăciunile provocate la unităţile economice în vederea folosirii complete a capacităţilor de producţie, obţinerea de producţii peste plan, izolarea şi consolidarea clădirilor avariate şi cu tendinţă de prăbuşire a unor părţi, curăţirea străzilor de moluz şi ajutorarea populaţiei capitalei cu alimente şi executarea de lucrări.

Comitetul executiv al Consiliului popular municipal a constituit colective de specialişti care au verificat starea tehnică a x locuinţelor avariate iar după o analiză aprofundată a mutat în alte apartamente cetăţenii care au avut clădirile grav deteriorate.

De asemenea Comitetul executiv a asigurat noi spaţii unităţilor social – culturale afectate de cutremur pentru desfăşurarea unei activităţi normale.

Conducerile unităţilor din Giurgiu vor repara de urgenţă cu forţe proprii clădirile pe care le folosesc şi au suferit stricăciuni în urma cutremurului şi vor analiza dacă imobilele folosite au suferit transformări la structura de rezistenţă pentru a le consolida”.

Se adoptă un „Program de măsuri pentru înfăptuirea sarcinilor reeşite din expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la activitatea partidului şi a întregului popor pentru înlăturarea urmărilor cutremurului catastrofal din 4 martie a.c., dezvoltarea economico-socială actuală a ţării. Sarcinile le revin organizaţiei municipale de partid şi Consiliului Popular”.

Programul menţionează că: „tuturor oamenilor muncii din municipiul nostru le revin sarcini deosebite”.

Se face o scurtă informare a efectelor cutremurului: „Cutremurul catastrofal din 4 martie a.c. care a lovit cu o forţă rar întâlnită ţara noastră, a provocat pagube şi în municipiul nostru. S-au prăbuşit 32 imobile, au fost avariate grav 675 imobile, rămânând fără adăpost 426 familii care au fost cazate provizoriu, iar un număr de 8 întreprinderi industriale au suferit avarii şi stagnări din activitatea pierzându-se o producţie globală de 20 milioane lei, iar pagubele materiale depăşesc 50 milioane.

În acelaşi timp a avut de suferit reţeaua şcolară, comercială, cooperaţia meşteşugărească, imobilele de stat şi proprietate personală”.

Se stabilesc măsuri concrete: „Pe lângă munca plină de abnegaţie desfăşurată la locul de muncă şi în acţiunea de normalizare a vieţii economico-sociale, oamenii muncii din municipiul Giurgiu s-au angajat să-şi aducă contribuţia la fondul refacerii, solidarităţii şi omeniei cu 18 milioane lei.

În 1977 toate unităţile industriale din municipiu trebuie să asigure îndeplinirea angajamentului asumat de a depăşi planul la producţia globală cu 100 milioane lei, incluzând în aceasta şi recuperarea producţiei pierdute din cauza cutremurului care la unităţile industriale însumează 20 milioane lei.

Organizaţiile de partid, sindicat şi U.T.C. împreună cu consiliile oamenilor muncii vor întări preocuparea pentru economisirea metalului, lemnului, materialelor de construcţii, a tuturor materialelor prime, îmbunătăţindu-se normele de consum în pas cu cele mai noi realizări tehnice. Trebuie acţionat cu toată fermitatea pentru economisirea energiei electrice, pentru lichidarea fenomenelor de risipă a combustibilului. În toate unităţile se vor aplica un regim riguros de economii, punându-se capăt tuturor cheltuielilor neeconomicoase care afectează rentabilitatea întreprinderilor.

Organele de partid şi de stat, conducerile organizaţiilor de masă şi obşteşti vor organiza o amplă acţiune pentru repararea de către cetăţeni a apartamentelor avariate de cutremur în care locuiesc prin execuţia cu forţe proprii. De asemenea, vor acţiona energic pentru repararea, în termen de 60 de zile, a unităţilor de învăţământ, a grădiniţelor, creşelor de copii, căminelor internat, aşezămintelor culturale şi edificiilor administrative cu participarea cetăţenilor şi în primul rînd a elevilor, a personalului instituţiilor respective, pe baza unor devize de reparaţii, întocmite cât mai judicios de către EGCL şi deschiderea finanţării de către Consiliul popular.

La Şantierul Naval, FNC, fabrica de zahăr, Steagul Roşu se vor lua măsuri urgente de reparare a secţiilor de producţie avariate de cutremur în paralel cu realizarea planului de producţie. În mod special trebuie să se acţioneze la S.N.G. pentru mutarea până la data de 30 mai a.c. a tuturor maşinilor unelte din secţia strungărie care a fost grav avariată de cutremur”.

Presa, în speţă „Steagul Roşu” pune în evidenţă eforturile făcute de locuitorii municipiului Giurgiu, de unităţile economice şi instituţiile de pe raza municipiului de a înlătura cât mai repede efectele dezastrului, astfel primele informaţii au fost oferite în data de 8 martie 1977 şi au provenit de la Comandamentul Judeţean Ilfov, în care se arăta: „Din datele centralizate de comandamentul judeţean pînă la închiderea ediţiei, rezultă că în oraşele judeţului au fost avariate total 108 locuinţe, iar la sate 574. La sate au fost avariate, de asemenea, în proporţie de 40-60 la sută peste 2.700 locuinţe. Greu lovită este comuna Dărăşti Ilfov unde au fost distrse total sau parţial peste 80 la sută din locuinţe. Pînă acum s-au identificat a fi avariate total 47 de şcoli, 5 internate şcolare, 15 grădiniţe, 5 spitale, 2 cămine de nefamilişti, 13 cămine culturale, sediile a 6 consilii populare, 35 de magazine, 5 castele de apă, 82 de grajduri. În aceste condiţii, oamenii muncii din judeţ luptă cu energie pentru înlăturarea urmărilor calamităţii, contribuind totodată la aprovizionarea Capitalei cu produse agroalimentare. În ziua de 7 martie au fost livrate Bucureştiului 355 tone carne, 1.700 hl lapte şi alte produse. De asemenea au mai fost expediate importante cantităţi de pîine şi brînzeturi. Comandamentul judeţean, cheamă pe toţi oamenii muncii din localităţile ilfovene să continue cu forţe sporite, cu dăruire şi abnegaţie, activitatea pentru înlăturarea urmărilor cutremurului, pentru folosirea deplină a capacităţilor de producţie din toate unităţile, pentru normalizarea întregii situaţii.”

Se prezentau măsuri speciale care erau luate pentru aprovizionarea populaţiei din Municipiul Bucureşti greu lovit de cutremur dar şi a locuitorilor din Municipiul Giurgiu „Asigurînd la nivelul necesarului aprovizionarea oraşului cu produse agroalimentare, organele de partid şi de stat din localitate continuă să trimită Capitalei produse alimentare. Pînă luni 7 martie au fost expediate 56 tone carne, 37.000 litri lapte şi 8.000 kg pîine.”

La două mari unităţi economice din oraş fusese normalizat fluxul producţiei „Acţionînd cu promptitudine dînd dovadă de o înaltă răspundere, lucrătorii I.S.C.I.P. Giurgiu au repus în funcţiune marele complex zootehnic avariat de cutremur. Acum, totul a intrat în normal. Vizavi de I.S.C.I.P., lucrătorii Fabricii de conserve din municipiul Giurgiu au lucrat neîntrerupt la repararea serelor avariate. Aici au fost reparate instalaţiile şi suporturile pe un hectar şi jumătate de sere.”

Se manifesta operativitate în depistarea avariilor : „Pînă acum, la Giurgiu au fost depistate 31 edificii publice nepracticabile printre care 9 şcoli, 4 internate, două cămine, trei grădiniţe, clubul Şantierului naval precum şi 105 locuinţe. În acelaşi timp s-au luat măsurile corespunzătoare pentru cazarea celor 200 de familii rămase fără adăpost.”

Articolul din 12 martie 1977 intitulat „Contul Solidarităţii” prezenta iniţiativa electricianului V. R. de la Şantierul Naval Giurgiu ca toţi angajaţii unităţii economice să ofere retribuţia lor pe o zi în acest cont. Casa de cultură a Municipiului Giurgiu se angaja şi ea să dea şase spectacole iar fondurile să fie vărsate în contul solidarităţii. De asemenea echipa de fotbal F.C.M. Giurgiu oferea încasările din primul său joc pe teren propriu pentru fondul solidarităţii

Puţin mai târziu pe 16 martie 1977 în articolul intitulat „Duminică la Giurgiu” se arăta că „ziua a fost folosită din plin şi pentru înlăturarea urmărilor cutremurului, pentru ştergerea în ritm cît mai rapid a rănilor lăsate de seism pe faţadele şi în interiorul clădirilor. Peste 22.000 de tineri cărora li s-au alăturat gospodine şi pensionari au participat la reparaţia edificiilor şcolare şi a locuinţelor deteriorate. De asemenea, au fost reamenajate spaţii verzi, parcuri, locuri de joacă pentru copii şi baze sportive”.

Elevii Şcolii Generale de Artă Plastică din Giurgiu pregăteau „frumoase daruri pentru oamenii Zimnicei”: „Pentru casele noi ce se ridică în oraşul dunărean atît de încercat de seism, elevii Şcolii generale de artă plastică din Giurgiu pregătesc un dar curat ca lumina şi frumos ca ochii şi gîndul copiilor : o sută de picturi, selecţionate dintre cele mai valoaroase lucrări ale elevilor sau realizate anume în aceste zile, o sută de raze pentru o sută de case”  care „vor fi dăruite oamenilor Zimnicei…”.

Astăzi când se împlinesc 40 de ani de la această cumplită tragedie ne punem întrebarea dacă suntem pregătiţi pentru a face faţă unui asemenea cataclism natural şi care ar fi bilanţul lui! Următorul cutremur devastator s-ar putea produce chiar acum!

                                 Consilier Mihai Vrînceanu

                                    Consilier superior Ion Bălan

                                     B.J.A.N. Giurgiu