Domniei Sale, Domnului Eminescu…
El, steaua ce a răsărit
Din miezul sfânt al lui Gerar,
Se uită peste vremi grăbit,
Semeț, atent și temerar…
*
El, voievodul poeziei,
Luceafărul nestins și neuitat,
Privește peste vatra României-
Tărâmul sfânt și binecuvântat…
*
El, Eminescu Mihail
Poetul cel făr’ de pereche,
Sărută azi ca un copil
Icoana țării în genunche…
*
Poporul drept, îi mulțumește,
Prin ochii lui privește-n viitor,
O țară sfântă simte românește
Prin versul lui nepieritor!
******
Versuri de
Preot Emil Nedelea Cărămizaru
