Vă prezentăm un document important privind „Actul„ de la 23 August 1944, document existent în cadrul fondului Poliţia Portului Giurgiu.

La atâţia ani câţi au trecut de la eveniment considerăm că acest document reflectă în mod realist şi interesant modul în care autorităţile şi populaţia din raza portului şi a oraşului Giurgiu de atunci  au înţeles semnificaţia lui şi au putut urmări şi simţi primele lui consecinţe.

Comisariatul de Poliţie Giurgiu Port înainta în data de 23 septembrie 1944 către Poliţia Oraşului Giurgiu o dare de seamă lunară privind evenimentele din raza lui de competenţă în  intervalul 23 august  – 23 septembrie 1944

„STAREA DE SPIRIT A POPULAȚIEI

1. Influența evenimentelor interne și externe.

Pe plan intern, în cursul lunei septembrie s-au produs evenimente de o importanță deosebită, care a avut darul de a sustrage atenția opiniei publice de la evenimentele petrecute pe fronturile de luptă din Răsărit și Apus.

Actul de la 23 August a.c. prin care România a trecut de partea Puterilor Aliate și a declarat război Germaniei și Ungariei, a fost o consecință firească și necesară a situației militare dar și mai ales o reluare a politicii tradiționale a poporului român, întreruptă în mod nefast în anul 1940.

Adeziunea unanimă a țărei la noua orientare politică și bucuria care s-a manifestat în rândul populației au arătat că încă de mult timp fostul regim dictatorial nu mai întrunia simpatiile nici în clase sociale, acțiunea sa fiind cu totul contrarie aspirațiunilor și străină concepției de viață a poporului român.

Evenimentele care au urmat actul de la 23 August a.c., și făcut la încheerea convenției de armistițiu cu Puterile Aliate, anunțată la Septembrie 1944 au produs o oarecare îngrijorare în opinia publică, dat fiind situația creiată prin ocuparea teritoriului de către armatele sovietice și măsurile care au fost luate, ca o consecință firească a acestei stări de fapt. Publicarea condițiunilor de armistițiu au avut darul să producă o oarecare destindere, fiind socotită ca un început pentru intrarea într-o stare de legalitate a raporturilor noastre cu Rusia Sovietică și o cale pentru normalizarea vieței de Stat.

Un eveniment care a contribuit în mare măsură la entuziamul cu care a fost primit actul de la 23 August a.c. a fost faptul că Puterile  Aliate au recunoscut nedreptatea care s-a făcut României prin dictatul de la Viena din anul 1940 ce a fost declarat nul și ajutorul armat pe care aceste puteri s-au obligat să-l dea României, pentru recăpătarea teritoriului din Adealul de Nord. Lupta pentru Ardeal a început odată cu lichidarea ultimelor rezistențe germane din cuprinsul țărei și s-a bucurat de o însuflețită adeziune a poporului român, fiind considerată o acțiune menită să arate că actul României din 23 August 1944 a reparat față de puterile aliate greșelile trecutului regim de care poporul nu poate fi socotit vinovat.

Pe plan extern s-au petrecut deasemeni evenimente a căror importanță pentru soarta războiului a fost socotită ca decisivă. Eliberarea Franței afară de unele mici rezistențe din interior a căror soartă însă este pecetluită, invazia în Belgia și Olanda iar în ultimile zile debarcarea din Olanda în spatele liniilor de luptă germane și străungerea în mai multe puncte a liniei Siegfred, cât și ofensiva și succesele rezultate de armatele ruseşti pe frontul de răsărit au arătat că războiul în Europa este aproape de sfârşit, înfrângerea Germaniei fiind aproape sigură.

Opinia publică română a urmărit cu deosebit interes conferința dintre Președintele Roosevelt și Churchill la Quebec a cărui rezultat, publicat după terminarea întrevederei, a arătat justeța punctului de vedere menționat mai sus prin aceea că principiul obiectiv al discuțiilor a fost războiul împotriva Japoniei, lupta din Europa fiind trecută pe al doilea plan din cauza situației militare în care se află Germania în urma ofensivei combinată a armatelor, puterilor aliate din Vest, Est și Sud.

Atât din modul cum evoluează situația internă, în urma semnărei armistițiului cu puterile aliate cât și din concluziile care se trag cu privire la problemele externe, există convingerea că situațiunea va deveni mult mai favorabilă după încheerea păcei și cu toate sacrificiile făcute și pierderile suferite de pe urma actualului război, România se va reface pe toate tărâmurile prin ajutorul aliaților și munca pe care trebuie să o depună toate clasele sociale.

1. Influența scumpetei.

În cursul acestei luni nu s-a simțit o oarecare deosebire a standardului de viață.

În rândurile populației din raza portului există unele îngrijorări cu privire la aprovizionările de iarnă, în special cu lemne de foc, care nu se găsesc pe piața orașului și nici nu au la îndemână sumele necesare pentru procurarea lor.

1. Influența măsurilor luate de guvern.

Actul de la 23 August a.c. care a adus un rezultat democratic, a avut drept urmare a serie de decrete legi care au căutat să înlăture regimul dictatorial și să readucă în viața Statului principiile de libertate, care au stat la baza legilor din trecut. Toate aceste măsuri au fost bine primite de populație fiind socotite ca una din condițiile necesare pentru o normalizare a vieței de Stat. Dintre acestea au produs un deosebit efect desființarea măsurilor cu caracter represiv luate de trecutul regim, repunerea în vigoare a Constituției din 1866 și 1923, ce garantează libertatea și egalitatea tuturor cetățenilor și existența instituțiilor, cu caracter democratic.

Deasemeni a creiat o stare de mulțumire apariția decretului lege prin care vor fi revizuite toate numirile încadrările și înaintările făcute de la 1938 de care au beneficiat cu multă larghețe, favoriți trecutului regim și au grevat bugetul Statului cu sume importante ce ar fi putut ameliora situația celorlalți funcționari  care s-au bucurat de atențiunea forțelor conducătoare.

Printre măsurile luate de autoritățile militare Sovietice a produs o deosebită impresie dispozițiunea ridicării aparatelor de radio de la populație. Dat fiind că în executarea acestor măsuri o serie de persoane au fost exceptate, de exemplu funcționari de Stat – medici ingineri etc. – a produs o nedumerire în rândurile populației, care  nu întrevede scopul și utilitatea unei atari măsuri, dacă nu are un caracter de generalitate.

[…]

1. Prezența trupelor germane.

Cu ocaziunea schimbărei intervenite la 23 August a.c. trupele germane aflate în oraşul şi portul Giurgiu au avut atitudine de espectativă în aşteptarea evenimentelor din restul ţărei. În ziua de 25 au început primele acţiuni de retragere a acestor trupe din România şi Bulgaria. La data de 26 August 1944, în urma unor incidente care au luat naştere de pe urma acţiunei trupelor române, ce nu permiteau militarilor germani să intre în port înarmaţi, aceştia au deschis focul ceea ce a avut drept urmare o luptă din care a rezultat morţi şi răniţi la ambele părţi. Lupta s-a încheiat cu un armistiţiu, după care s-a permis trupelor germane să părăsească oraşul şi portul Giurgiu cu toate materialele de război, lucru ce s-a executat în cursul zilei şi nopţei de 26 August, astfel încât în diminiaţa zilei de 27 August 1944 trupele germane evacuaseră oraşul şi portul Giurgiu.

În zilele următoare au trecut prin portul Giurgiu un număr aproximativ de 80 vase germane de război şi comerţ fiind venite din josul Dunărei şi având direcţia Tr. Severin cu intenţia de a părăsi apele româneşti şi a se refugia în Germania. Toate aceste vase au navigat în apele bulgăreşti şi din partea lor sau a armatelor române nu a avut loc acte de ostilitate, cât timp au fost în raza portului Giurgiu.

Evenimentele arătate mai sus au fost de natură a creia în rândurile populaţiei în timpul cât a durat, o stare de panică, din cauza consecinţelor care erau de temut dar în acelaşi timp şi un sentiment de nemulţumire faţă de trupele germane, ce nu au înţeles să se retragă în linişte şi au căutat prin acţiunea lor să producă noui victime în rândurile poporului român, după ce timp de 3 ani au fost atât de bine primiţi şi li s-au dat tot ce au dorit.

În urma trecerii convoaielor de vase nu s-a mai semnalat prezenţa nici unor trupe germane în portul şi oraşul Giurgiu.

1. Relaţiile cu minoritarii.

Relaţiile cu minoritarii din raza portului Giurgiu sunt normale.

II

MINORITARII

Prin evacuarea portului Giurgiu de către trupele germane au încetat să mai funcţioneze şi Agenţiile Unite de navigaţie – unde se aflau angajaţi mai mulţi funcţionari minoritari. Unii dintre aceştia au plecat cu trupele germane iar alţii au fost reţinuţi de autorităţile române. Ceilalţi minoritari dn raza portului, funcţionari la Serviciul Hidraulic, nu au fost semnalaţi să desfăşoare o activitate contrarie intereselor Statului.

III

INFORMAŢII EXTERNE

            Din informaţiile ce deţinem – rezultă că în cursul lunei Septembrie 1944 în Bulgaria au avut loc mari frământări, toate născute ca o consecinţă a actului din 23 August 1944 prin care s-a schimbat fundamental atitudinea României în actualul conflict.

            Atâta timp cât Statul Român ducea o politică alături de Germania – luând parte în mod activ la sforţările de război, împotriva Rusiei Sovietice şi constituind prin acţiunea ei, un important pilon de rezistenţă în Balcani, Bulgaria a putut duce o politică de duplicitate.

Această politică s-a manifestat pe de o parte prin intrarea Bulgariei în pactul Tripartit şi antikomintern, ocuparea unor teritorii din Jugo – Slavia şi Grecia care i-au fost date de către Germania precum şi ajutorul zi de zi dat Germaniei care îşi făcea din teritoriile Bulgariei o bază de operaţiuni în lupta împotriva aliaţilor. Pe de altă parte însă Bulgaria deşi a declarat război Marei Britaniei şi Statelor Unite ale Americei, totuşi a menţinut relaţiile diplomatice cu Rusia Sovietică cu care Germania aliata ei era în război şi a făcut în ultimul timp o serie de concesiuni, faţă de Soviete, cari puteau fi socotite tot ca atâtea acte de ostilitate faţă de Germania. În special – recent aceste acte s-au înmulţit şi au putut fi socotite ca o consecinţă a situaţiei militare de pe frontul de Răsărit vădit favorabilă Sovietelor.

            În momentul în care însă Românii au trecut pe faţă de partea aliaţilor şi a declarat război Germaniei, încheind armistiţiu şi permiţând trupelor sovietice să intre în ţară, ceea ce a avut drept consecinţă că în câteva zile acestea au ajuns la frontiera Româno – Bulgară – situaţiunea Bulgariei a fost complet schimbată.

            În acel moment nu mai era posibilă o politică de duplicitate sau de neutralitate cum au voit s-o caracterizeze conducătorii bulgari şi era necesar ca aceasta să-şi clarifice atitudinea. O politică de neutralitate, în acele momente, când trupele sovietice urmăreau armatele germane care se retrăgeau din România pe teritoriul bulgar, nu putea fi socotită decât ca o politică ostilă Rusiei Sovietice. Pe de altă parte Bulgaria era obligată să-şi retragă trupele din teritoriile Jugoslaviei şi Greciei, pe care le obţinuse de la Germania şi asupra cărora aliaţii nu i-au recunoscut nici o dată vr-un drept, lucru pe care însă nu l-a făcut.

Condcătorii Bulgari – Regenţa – Primul Ministru Bagrianoff şi după puţin timp noul Prim Ministru care a urmat acestuia, Muravieff, nu au avut viziunea clară şi înţelegerea necesară pentru a sesiza noua situaţie a Bulgariei, în faţa evenimentelor petrecute, în special actul româniei de la 23 August a.c. şi prin acţiunea lor au adus ţara în război împotriva Rusiei Sovietice, nimicind astfel în câteva zile toate roadele unei politici dusă de conducătorii bulgari în ultimii ani.

În prezent în Bulgaria, după declararea războiului de către Rusia Sovietică şi cererea de armistiţiu, au avut loc mari schimbări, atât în ordinea internă cât şi externă, noul Prim Ministru Bulgar Kimon Gheorghieff împreună cu cabinetul său, aparţinând extremei stânga a partidului ţărănesc, au anunţat un program de mari reforme în situaţiunea Statului, pentru a-i reda toate instituţiile democratice care au fost desfiinţate de vechiul regim. Deasemeni s-au luat măsuri pentru pedepsirea celor vinovaţi de politica bulgară din ultimii ani. În ordinea externă Bulgaria a declarat război Germaniei şi a luptat pentru îndepărtarea trupelor germane de pe teritoriul ei. În acest timp politica bulgară se orientează către puterile aliate în special Rusia Sovietică, căreia îi datorează, din trecut independenţa Statului şi către care ar fi trebuit îndreptată tot timpul politicei bulgare. În acelaşi timp Bulgaria a luat măsuri de retragerea trupelor din regiunile ocupate din Serbia şi Grecia şi caută să găsească o bază de înţelegere cu aceste popoare, pentru a repara greşelile făcute de foştii conducători.

IV

CURENTELE POLITICO – SOCIALE

1. Partidele Politice.

Reînfiinţarea partidelor politice nu a avut un răsunet prea mare, în rândurile populaţiei din raza portului, formată în majoritate din muncitori, pe cari îi preocupa în primul rând problemele în legătură cu organizaţiile lor profesionale.

Printre funcţionarii de Stat rămaşi în raza Portului deasemeni această chestiune nu a fost mult comentată, majoritatea neavând legături cu partidele politice şi fiind preocupaţi în special de situaţia lor financiară.

[…]

V

MUNCITORI

            În urma ultimelor evenimente muncitorii de port de toate specialităţile nu au mai avut nimic de lucru toate vasele fiind întrebuinţate de armata Sovietică pentru operaţiuni de război.

            Un număr de aproximativ 40 muncitori de port specialitatea manufacturişti au lucrat timp de 7 zile în Zona Petroliferă Veche pentru armata sovietică, încărcând butoaie de benzină în vagoane însă nu au fost plătiţi, fapt pentru care s-au adresat Prefecturei Judeţului Vlaşca, în vederea achitărei, de către Statul Român a sumelor pe care trebuie să le primească.

            Starea de spirit este destul de neliniştită, în legătură cu posibilităţile lor de existenţă mai ales că se apropie perioada de iarnă când în mod normal activitatea pe Dunăre este mai restrânsă şi nu au reuşit ca în aceşti ani să economisească din câştigul din timpul verei, sumele de bani necesare pentru existenţa lor şi familiilor în timpul sezonului de iarnă.

            În rândurile muncitorilor de port s-a manifestat dorinţa în urma ultimelor evenimente de a-şi alege alţi delegaţi, nefiind mulţumiţi de activitatea desfăşurată de unii dintre aceştia […]

            La Şantierul Nautica lucrează numai un număr de 12 lucrători şi 2 ucenici restul fiind tot în comuna Vrânceni jud. Teleorman unde se evacuase atelierele din cauza pericolului de bombardamentele aeriene. Până în prezent nu s-au luat măsuri pentru aducerea atelierelor şi lucrătorilor evacuaţi.

            Pe luna August 1944 li s-au dat aconturi lucrătorilor din salariu la unii sumele acordate acoperea în întregime câştigul lunar.

            În rândul lucrătorilor se manifestă nemulţumire cu privire la salariu pe care îl primesc, fiind prea mic faţă de nevoile existenţei.

            Conform ordinelor pe care le are Direcţiunea Şantierului Nautica, urmează a trimete pe lucrători în concediu pentru muncile agricole. Lucrătorii sunt nemulţumiţi pentru faptul că aceste concedii nu le sunt plătite, iar o parte dintre dânşii nu le-au solicitat, neavând nici pământ de lucrat. La Divizia de Dragaje acelaş număr de lucrători şi muncitori în plus faţă de luna trecută a venit tot personalul administrativ, evacuat în comuna Slobozia.

            Activităţile de lucru în ateliere în creştere, datorită reparaţiilor ce trebuiesc făcute la vasele care au avut de suferit de pe urma luptelor cu germanii.

            Starea de spirit este liniştită, toţi fiind mulţumiţi de noua ordine în Stat de la care speră măsuri pentru ameliorarea situaţiei lor. Sunt unele îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu articole necesare pentru perioada de iarnă, în special cu lemne de foc. Salariaţii Diviziei de Dragaje au achitat costul lemnelor însă până în prezent nu a fost adus decât un şlep, care nu a ajuns decât la o parte dintre ei. Ar trebui luate măsuri pentru a se aduce şi restul transporturilor de lemne de foc.

            În Zona Cioroiu activitatea de lucru mult restrânsă, ca urmare a faptului că nu au mai fost aduse produse petrolifere, din cauza reparaţiilor ce se fac la Rafineriile din Regiunea Petroliferă Ploieşti, produsele petrolifere care erau depozitate în zonă au fost încărcate pentru armata sovietică. Starea de spirit liniştită totuşi fiind în aşteptarea unei ameliorări a situaţiei lor materiale, pe care o speră de la noul regim şi fiind mulţumiţi că li s-a dat din nou dreptul de a se constitui în organizaţiuni cu caracter profesional prin ajutorul cărora pot aduce la cunoştinţa autorităţilor superioare doleanţele lor.

            În general situaţiunea muncitorilor de diferite categorii din raza portului Giurgiu se prezintă liniştită. […]

IX

DIVERSE

[…]

1. Avioane inamice deasupra teritoriului şi alarme aeriene.

            În ziua de 26 August 1944, la orele 9,30 în timp ce trupele germane se luptau cu cele române la Podul Sf. Gheorghe şi-au făcut apariţia avioane de bombardament Anglo, Nord Americane deasupra portului şi oraşului Giurgiu venind dinspre Sud – Bulgaria cu direcţia Nord – Bucureşti.

            În portul Giurgiu la bateriile antiaeriene germane şi în Bulgaria la Rusciuk s-a sunat alarma aeriană un grup de aproximativ 10 avioane de bombardament s-a desprins din formaţie şi au aruncat încărcătura asupra Portului Giurgiu voind să lovească podu bacului german de care se serveau aceştia, pentru a se retrage din România în Bulgaria. Ţinta lor nu a fost lovită, în schimb au căzut pe cele 2 magazii de beton A şi B ale Serviciului Hidraulic pe care le-au avariat producând stricăciuni în mărfurile aflate în ele.

[…]”

  Cristina Olteanu

 Biroul Judeţean al Arhivelor Naţionale Giurgiu