Au trecut cinci luni de când Adrian Anghelescu a preluat mandatul de primar al municipiului Giurgiu, şi ne-am gândit ca ar fi momentul să prezinte în fața cetățenilor ceea ce a reușit să realizeze în această perioadă, ceea ce nu a reușit să ducă la îndeplinire, dar și ce îşi propune pentru viitor.

Reporter: Având în vedere că astăzi, 22 martie 2021 se împlinesc cinci luni de mandat, care este bilanțul primarului Adrian Anghelescu,?

Primarul Adrian Anghelescu:  Nu mă așteptam să găsesc și chiar am comentat în primele două luni de mandat situația dezastruoasă din punct de vedere economico-financiar, fapt pentru care am solicitat inspecția financiară. Acest control al Ministerului Finanțelor Publice a găsit multe nereguli, urmând să vină Curtea de Conturi și dacă este cazul, ulterior, alte instituții abilitate ale statului. Am cerut ajutor imediat Guvernului României, primind 47 miliarde lei vechi pentru plata indemnizațiilor insoțitorilor persoanelor cu handicap, încă 50 miliarde lei vechi și aici vreau să subliniez că suntem unul dintre cele doar 10 orașe care a primit acești bani pentru subvenția la căldură, iar acum am promisiunea că vom primi încă 84 de miliarde lei vechi, ajutor de stat pentru a debloca situația cu salubrizarea și cu groapa de gunoi Eco Sud de la Frătești (plăți restante de cel puțin un an). Menționez și faptul că am obținut 20 miliarde lei vechi, sume defalcate din TVA. În patru luni, am reușit să fac rost de aproximativ 200 miliarde lei vechi din cei 600 de miliarde necesari pentru acoperirea datoriilor, arieratelor, executărilor silite și multe altele. Le-am promis giurgiuvenilor că vor avea parte de onestitate și transparență, ca atare am afișat situația economico-financiară pe site-ul Primăriei, lăsând la o parte acuzele din partea unora care nu au o minimă pregătire economică și nici nu doresc să se informeze din surse oficiale. Nu ne-ar ajunge şase ani, din toate veniturile fiscale și nefiscale pentru a echilibra bugetul, în mod corect, fără ajutorul Guvernului. Lucrurile s-au intensificat la nivelul arieratelor și datoriilor, prin dispariția multor agenți economici, prin strategiile care s-au aplicat fără a ține cont de dezvoltarea pe termen mediu și lung, prin neaducerea de investitori, necrearea de facilități și utilități a unor terenuri care au dispărut, ulterior, din patrimoniul Primăriei, fiind vândute, concesionate, închiriate etc. Astfel, trebuie să ne reorientăm și măcar să modernizăm infrastructura pe care o avem în Zona Liberă care aparține Consiliului Local, să încercăm să schimbă Legea silvică pentru a ne pune la dispoziție un teren cu o suprafață mare, cu deschidere la Dunăre. Primăria municipiului Giurgiu nu are nici mărcar un metru de teren pe aliniamentul dunărean, iar pentru acest fapt ne vom orienta ca și atractivitate turistică pe terenul de 100 ha care se află în zona Giurgiu 2, prin crearea unui aliniament de bungalouri lacustre unde să inițiem un plan turistic, care să includă ambarcațiuni cu motoare electrice, caiace, plimbări pe trasee velo, unind acest spațiu care se află la Giurgiu 2 cu aliniamentul Oinacu-Gostinu.

Reporter: Din ceea ce ați prezentat până acum, la nivelul municipiului se regăsesc mai multe probleme, unele legate de forța de muncă, altele sunt legate de lipsa terenurilor pe care Primăria ar putea să le pună la dispoziția unor investitori, altele sunt legate de nivelul extraordinar de mare al datoriilor pe care le-ași găsit în primărie, dar în același timp sunt multe alte probleme legate de mediul legisaltiv. Cu toate acestea, giurgiuvenii au foarte multe așteptări de la dumneavoastră. Care sunt proiectele pentru următorii ani de mandat?

Primarul Adrian Anghelescu:  Unul dintre cele mai importante proiecte, este de a prelua un lot de la Romsilva, de aproximativ 27 ha, dincolo de aliniamentul fostei întreprinderi prefabricate din beton, până la cheson, pentru construcția unui nou port. Acest lucru se va realiza cu ajutorul conceptului ”Mai mult verde”. Am discutat în acest sens cu comisarul european Adina Vălean, care este foarte deschisă în a ne sprijini. Trebuie doar să deblocăm situația terenului. Vom pleca de la acest concept, de a crea un nou port comercial, deoarece, după cum bine știm din istorie, acest oraș s-a dezvoltat datorită portului dunărean. Nu degeaba a fost pusă în funcțiune prima linie de cale ferată din România, București-Giurgiu, în anul 1869, nu pentru că  erau interesați bucureștenii vremurilor de atunci să viziteze orașul nostru, linia de cale ferată fiind creată din considerente economice. Construirea acestei căi ferate și dezvoltarea portului dunărean de la Giurgiu a dus la aprariția multor entități economice în orașul nostru, începând cu comerțul. Vom încerca în acești trei ani, să începem, măcar, construcția noului port cu patru cheuri de înaltă performanță. Referitor la parcurile industriale, avem în analiză finanțare unei expertize a două loturi în vederea decontaminării.În ceea ce privește resursa umană despre care m-ați întrebat, aceasta este existentă în Giurgiu, într-un procent mic, dar migrează spre București și zona adiacentă, respectiv regiunea Ilfov. Acei oameni calificați vor fi fericiți, dacă au salarii comparabile cu ceea ce câștigă astăzi, să se se reîntoarcă în Giurgiu.

Reporter:  În ieșirile publice nu faceți foarte multe referiri la politică. Cel mai adesea, referirile dumneavoastră sunt concrete, la obiect și se referă mai ales la situația economică a comunității. Cu toate acestea, în urma demersurilor pe care le-aţi întreprins au fost rezolvate cu ajutorul Guvernului liberal, probleme stringente cum ar fi: plata salariilor asistenților personali, plata subvenției pentru încălzirea orașului, plus alte plăți care nu mai suportau amânare. Apropo, în ce relații sunteți cu Guvernul României?

Primarul Adrian Anghelescu:  În relații foarte bune. Referitor la ceea ce ați consemnat dumneavoastră până acum, aș vrea să adaug faptul că sunt mâhnit că nu pot să intervin, să repar carosabilul, să întrețin spațiile verzi, sau să fac alte investiții deoarece giurgiuvenii probabil că nu au înțeles faptul că Primăria are conturile blocate pentru orice fel de investiții. Mi-am făcut un calcul, am mai primit ajutorul Guvernului și am renegociat un contract de împrumut, refinanțat de către fosta administrație, lăsându-ne nouă, prima rată, pe care am și plătit-o în luna decembrie de 18,5 miliarde lei vechi. În rest, aveam o rată lunară de aproximativ 8,5 miliarde lei vechi în fiecare lună, lucru care ne făcea să ajungem în situația de a nu mai plăti salariile. Acest lucru, în patru luni consecutive ar fi dus la insolvența primăriei. Cu ajutorul consilierilor locali am reușit să renegociez contractul, modificând graficul de rambursare, astfel încât pe următoarele 24 de luni, în loc de 8,5 miliarde lei vechi, să plătim doar 2,5 miliarde lei vechi . Banii pe care îi vom primi sau nu, prin Consiliul Județean – 60 de miliarde lei vechi, la aceștia adăugând ajutorul de stat de 84 de miliarde lei vechi (sumă cu destinație fixă pentru Rosal, Girexim și Groapa de Gunoi), ne vor ajunge doar pentru două, maxim trei luni de funcționare.

Reporter: Se văd, totuși schimbări în oraș, chiar dacă au fost aceste probleme, și în ceea ce privește curățenia orașului, este vizibil, orașul este mult mai curat, și în ceea ce privește iluminatul public, există o acțiune constantă de schimbare a lămpilor vechi iar orașul pare mult mai luminat. Cum ați reușit, având în vedere problemele financiare?

Primarul Adrian Anghelescu: În primul rând, am oprit unele proiecte europene, așa zisele investiții tip ”tichii de mărgăritar” și m-am concentrat, cu eforturi proprii ale primăriei și ale societăților subordonate Consiliului Local să eficientizăm și să nu mai fim atenți la acele proiecte fantasmagorice făcute de așa-zișii experți consultanți care nu au fost în stare să facă măcar o analiză eficientă a raportului cost-beneficiu ulterior. Multe investiții, cum ar fi Piața de Gross de Pește și clădirea care adăpostește ambarcațiunile nautice s-au transformat în poveri ale bugetului local. Lucrul acesta trebuie să înceteze. Bunăoară, multe construcții sau investiții de tip eficientizare energetică au fost girate. Constructorii erau mulțumiți doar cu cei 60% care veneau din partea fondului european și cu 5% ale locuitorilor, iar restul de 35%, propria finanțare care trebuia asigurată din bugetul local, nu prea a fost plătită. Cu toate acestea, vom continua și vom face un calendar pe următorii trei ani a altor ansambluri de blocuri, pentru a fi anvelopate.

Reporter:  Ați folosit câteva concepte foarte importante și interesante și presupunem că și utile. Ați menționat ”Mai mult verde, eficientizare, dezvoltare durabilă și tichii de mărgăritar”. Puteți să dezvoltaţi subiectul?

Primarul Adrian Anghelescu: Din păcate, planul PNRR nu avantajează în nici un fel comunitatea locală giurgiuveană. Mult timp de la aderarea la comunitatea europeană, noi ne-am dat cu stângul în dreptul, ne-am mințit, fiindu-ne ascunse multe etape de dezvoltare. Giurgiuvenii au văzute machete, proiecte. E plină primăria de proiecte. Concret, PNRR se adresează inovării și cercetării, giurgiuvenii nu au nevoie deocamdată de așa ceva, giurgiuvenii au nevoie de spații de agrement, de relaxare, de carosabil, de întreținerea trotuarelor, de salubrizare eficientă. Giurgiuvenii au nevoie, în primul rând, să nu mai fie mințiți, să aibă o perspectivă, astfel încât tinerii să știe la ce să se aștepte. Trebuie să parcurgem această etapă dificilă din punct de vedere economico-financiar, iar ulterior să ne gândim la dezvoltare. Noi vorbim, momentan, de supraviețuire.

Reporter:  Problemele sunt mari și multe, iar din câte ne-ați spus, eforturile sunt pe măsură. Aveţi, totuşi, un mesaj optimist pentru giurgiuveni?

Primarul Adrian Anghelescu: Să ne dea Dumnezeu, sănătate și putere să trecem peste această perioadă. Giurgiuvenii vor vedea că atunci când beneficiezi de un buget echilibrat și degrevat de un maxim de îndatorare de 30% , se pot întâmpla și lucruri frumoase cu intervenții din propriul buget.

A consemnat Vasile Arcanu