Conform dicționarelor, impostor este cel care încearcă să înșele buna-credință  a altora, să se substituie cuiva, să profite de necunoștința celorlalți. Altfel zis impostorul este sinonim cu șarlatanul.

Impostură este situația în care se află de mai bine de un an inginerul Constantin Buduru, numit la conducerea unui muzeu de istorie, instituție care a avut – vreme de 80 de ani (cu o singură excepție) – directori cu studii umaniste. O minciună grosolană este cea pe care Consiliul județean a încercat să o impună publicului giurgiuvean, aceea că în cazul Muzeului studiile superioare de specialitate (condiția cerută de legislația în vigoare) sunt cele inginerești.

De-a lungul timpului, Muzeul județean ”Teohari Antonescu” a fost sprijinit de nenumărați ingineri și tehnicieni (oameni cu oarece cultură generală, cu respect pentru istorie și cu dragoste pentru locurile natale). Personal am colaborat excelent cu navaliști, constructori, silvicultori, agronomi și mulți alții; am organizat expoziții de istoria tehnicii și am pledat pentru un muzeu tehnic la Giurgiu; am fost apreciat de conducerea Asociației Generale a Inginerilor din România și continui să mă bucur de prietenia și stima multor ingineri, având cele mai diverse specializări. O spun nu ca să mă împăunez, ci pentru a sublinia că nu există vreo incompatibilitate între noi și pregătirea tehnică a cuiva, ci numai între noi și impostori, șarlatani și mincinoși.

Cu atât mai mult ne repugnă obrăznicia, deficitul de bun simț și lipsa celor șapte ani de-acasă, defecte ce nu au – evident – vreo legătură cu studiile, ci numai cu o persoană anume. Tragică a fost cauționarea acesteia de diverși cetățeni care se pretind oameni politici, oameni de presă, ba chiar oameni de cultură. Credem că a sosit momentul ca toți aceștia să facă ”mea culpa” și să-și ia mâna de pe impostor. Sau nu a venit?

EMIL PĂUNESCU