2 februarie 2018. Citesc în GIURGIUVEANUL, lucru pe care-l fac zilnic cu multă plăcere zilnic, ştirea: 40 elevi  – giurgiuveni – vor efectua un stagiu de formare profesională în Portugalia !

Am reţinut semnul exclamării pus la sfârşit de ziarist.

Profesionist, ziaristul a exprimat o intenţie, o evaluare a ştirii. Numărul de 40 i s-a părut mare  sau prea mic ? Era un lucru nou şi demn de semnalat ? Cititorul, nu neapărat  cititorul cârcotaş, involuntar sau cu intenţie, citeşte în propria cheie ştirea. Se miră de ce elevii români pleacă peste hotare pentru formare profesională şi de ce , cu ceva ani în urmă, au fost desfiinţate şcolile profesionale aşa cum fuseseră ele gândite de Spiru Haret la începutul sec. al XX-lea. Învăţământul profesional românesc avea o frumoasă tradiţie! E drept, avea şi o industrie care trebuia să fie alimentată cu forţă de muncă bine pregătită.

A doua ştire: Giurgiu, primul loc la infectarea cu HIV… Semnul exclamării nu mai apare. Ziaristului  nu i se pare lucru de mirare sau ştia mai mult decât lăsa a se înţelege că ar şti? Ştirea era dată la modul cel mai normal posibil!

Să fim bine înţeleşi: nu fac proces de intenţie ziaristului!

Mă îngrijorează însă un lucru: la toate posturile de radio şi televiziune, şi în presă uneori,  , cu o insistenţă greu de înţeles şi cu o voluptate din partea unor ştirişti nemăsurată, se prezintă crime, violuri, violenţe în şcoli, pe stradă, în familie, pedofili, cazuri de bigamie, incest, prostituţie, homosexuali,  încât te-ntrebi adesea dacă toate acestea se întâmplă la noi.

Pitagora în antichitate spunea să fie lăsat răul să treacă! Să fie dat uitării cât mai repede! Poate se petreceau mai puţine lucruri rele!

Revenind, trebuie spus că, tot vorbind de asemenea lucruri, copiii noştri nu vor mai şti ce este normal şi ce este Anormal!

Să fie o falsă problemă ceea ce eu discut?

Uite că nici acest lucru nu-l mai ştiu sigur!

Gh.C.Br.