IGOR DODON, cu nume care nu prea e românesc, cu mama profesoară de limba română se zice, preşedinte  peste bucată de Moldovă lăsată testamentar de Marele Ştefan uemaşilor urmaşilor noştri, a spus, bătrânele satului meu şi-ar fi făcut cruce şi, speriate, ar fi rostit în şoaptă ferească Dumnezeu, maică, de asemenea rătăciţi!, că, în 1812, este o nedreptate a istoriei!!! că nu a fost cedată Rusiei TOATĂ Moldova!

 Mitropolitul Moldovei Veniamin Costache  se-ntoarce în mormânt!

Un asemenea om, pe numele său mic Igor, zic, ar vrea referendum pentru a i se da mai multă …PUTERE!!! Ce-o fi vrând să mai facă?  Nu-i ajunge? …ferească Dumnezeu, zicem şi noi cu teamă .

Şi ceea ce e de speriat este că rosteşte aceste gânduri în limba română. El zice că e …moldovenească! Şi se laudă că ştie mai multe limbi…şi rusa! Dacă ar şti-o bine, multe ar avea de învăţat! 

De curând, simţind că cineva, e vorba de fostul preşedinte al României, devenind cetăţean al Republicii Moldova l-ar fi lăsat mai sărac pe Igor de cetăţenie, s-a gândit să-i retragă acestuia  cetăţenia pe care un alt preşedinte, e drept, cu nume românesc, i-o acordase!

Înţelegeţi acum de ce vrea Igor, pe lângă mai multă putere, si mai multă cetăţenie!

Îmi spuneau românii de peste Prut, prezenţi la multe ediţii Eminesciana  Brăila, că multe lucruri sunt de făcut la noi … şi mulţi dintre ei oftau, dar Dumnezeu ştie când le vom face sau dacă se vor mai face vreodată! Marile mişcări pentru limba noastră cea  română din Moldova,1987,  Revoluţia din decembrie din România,1989,,  entuziasmul Podurilor de Flori, 1991-1992, Independenţa Moldovei , 27 august 1991, au fost tot atâtea şanse…

Gh.Calotă

NOTĂ: Să fi citit Igor Dodon Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova? În paragraful al şaptelea ar fi găsit stipulată DECREATAREA  LIMBII ROMÂNE CA LIMBĂ SE STAT