Ziarul Financiar a publicat, în ediţia din 17 septembrie, o radiografie a economiei judeţului Giurgiu, în cadrul căreia grupul de firme Nova Force are un rol important. Potrivit ZF, 5% din forţa de muncă salariată a judeţului, mai exact 1.500 de oameni, lucrează pentru o firmă de paznici, Nova Force, condusă de Vera Nicolae (foto), afacere care deţine şi statutul de cel mai mare angajator al judeţului.

Cu titlul „Cum arată economia judeţului Giurgiu, unde cea mai mare companie are afaceri mai mici de 50 mil. € şi cel mai mare angajator este o firmă de paznici”, articolul în cauză face o analiză detaliată a indicatorilor economico-sociali a judeţului Giurgiu.

„Ziarul Financiar” continuă proiectul editorial „Economia judeţelor la raport“, prin care aduce în prim-plan starea economiei la nivel judeţean. Cine sunt cei mai mari angajatori din fiecare judeţ, care sunt cele mai mari companii în funcţie de cifra de afaceri, cum se împarte economia judeţului între multinaţionale, antreprenori şi companii de stat, care este raportul dintre cei care muncesc şi cei asistaţi social, care sunt indicatorii sociali din zonă sunt doar o parte din informaţiile pe care cititorii ZF le vor regăsi la această rubrică. Astăzi vom prezenta în detaliu principalii indicatori economici şi sociali ai judeţului Giurgiu, cu o populaţie sub 300.000 de locuitori la ultimul recensământ, cu o rată a şomajului de 7,4%, cu două procente peste media naţională, dar şi cu un salariu mediu net de numai 1.200 de lei, cu un sfert sub media economiei.

Judeţul Giurgiu se află la aproape toţi indicatorii economici ai bunăstării în coada clasamentelor naţionale şi se alătură altor judeţe precum Teleorman, Botoşani sau Vaslui în subsolul topurilor economice. Giurgiu este poziţionat strategic, are port şi ieşire la Dunăre, dar nu a reuşit nici măcar să profite de apropierea faţă de Bucureşti sau de statutul de „poartă“ către Europa a mărfurilor importate din Turcia sau din Orientul Apropiat. Printre puţinele plusuri se numără terenurile agricole fertile şi drumul expres care face ca cei 60 de kilometri ce despart portul dunărean de Bucureşti să poată fi parcurşi în mai puţin de o oră.

Cea mai mare companie înregistrată în Giurgiu este producătorul de materiale de construcţii finlandez Ruukki România cu afaceri sub 50 de milioane de euro, iar 1.500 de oameni, 5% din forţa de muncă salariată a judeţului, lucrează pentru o firmă de paznici, afacere care deţine şi statutul de cel mai mare angajator al judeţului. În acest judeţ, doar 11,8% din locuitori primesc salariu la sfârşitul fiecărei luni, iar opt din cei mai mari 20 de angajatori sunt instituţii de stat precum Serviciul de Ambulanţă, Spitalul Judeţean sau Direcţia de Protecţie a Copilului.Structura celor mai mari angajatori indică un judeţ blocat în mlaştina subdezvoltării şi a unei dependenţe aproape totale faţă de banii direcţionaţi aici de stat. În Giurgiu sunt înregistrate doar 4.800 de firme, sub 1% din totalul la nivel de economie, cu afaceri cumulate de 1,4 miliarde de euro/an, de patru ori mai puţin decât media naţională pe judeţ. Antreprenoriatul local a construit afaceri care nu depăşesc încasări de câteva milioane de euro anual, iar multe din cele câteva proiecte de investiţii străine din judeţ s-au strâns ciorchine în jurul Capitalei în apropierea unor localităţi precum Bolintin Deal sau Bolintin Vale…(…)

Cu puţine argumente pentru a atrage investitori şi pentru a reclădi industria aflată acum în ruine, Giurgiu se mulţumeşte momentan cu terenurile agricole şi cu rolul de a rămâne o perifierie subdezvoltată a Bucureştiului cu o importanţă marginală în mediul de business din sudul ţării”.

În încheierea acestei analize, ziarul amintit face şi un CV politic al preşedintelui Consiliului Judeţean, prefectului şi primarului de Giurgiu.

Marcela Petcu