Povestea unei ii țesute
Este prima pânză țesută de mine, în satul Izvoarele, Alba, împreună cu Anica și Ilina, în șură la Ilina!
A fost o încercare, o curiozitate și pentru doamnele din Izvoarele.
S-au strâns sa vadă ce facem, ce iasă, în aste vremuri când nu mai țese nimeni.
Au venit și Ana și Maria și Veta și domnul Vasile și altă lume din sat. Au venit să vadă ce face doamna (adică eu), pentru că ei asa mă percep, deși sunt din aceeași comună cu ei.
Dar au venit dintr-o curiozitate constructivă, una a depănat, alta a făcut țegi, alta a ajutat la tras pe sul, alta a făcut plăcinte.
O plăcere să lucrez cu ele!!
Cât privește pânza, este urzit și bătut, fir de bumbac Aida!
Referitor la cusătură, este un model luat după o ie antebelică, model simplu care nu avea decât altiță.
Eu am adăugat râurii pe maneci și câțiva pui la fodor, precum și cipcuța.
Nu are model pe piept, pentru că se purta cu cheptar înfundat.
Acum mai fac o precizare, nu toată lumea avea ie, aveau doar cele înstărite. Restul aveau ceva simplu sau deloc. Dacă lucrau una mai frumoasă, o vindeau pentru trai, pentru că erau vremuri grele și oamenii erau săraci.
O mică precizare referitoare la guler.
Din poză pare largă la gât, dar este făcută la baza gâtului!
Corespondență de la Maria Anca