Astăzi, 20 ianuarie 2016, se împlinesc trei ani de când mi-ai spus pentru ultima dată ”Pa, mami!”.

Ai plecat împreună cu prietenii tăi la o partidă de vânătoare. Părea a fi o zi frumoasă de duminică care, ulterior, în jurul orei 13.30, s-a transformat într-o tragedie de neuitat.

Te-ai salvat și ai ajuns la mal, dar tu fiind om cu suflet bun nu ai putut să stai indiferent când prietenul tău striga ”Ajutor mă înec”. Ai vrut să-l ajuți dar ţi-ai găsit sfârșitul. Ai rămas prins de mal așteptând să-ți dea și ție o mână de ajutor prietenii, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Mi-aș fi dorit ca această zi, de 20 ianuarie 2013, să nu fi existat. Dorul de tine pe zi ce trece ne macină mai mult. Noi am rămas cu durerea, cu o rană adâncă în suflet ce nu-i de vindecat.

Vei rămâne mereu viu în sufletele noastre, Dumnezeu să te aibă în pază!