În vreme ce milioane de români au optat să plece din ţară, pentru a munci în state din vestul Europei, mii de cetăţeni ai unor state sărace din Orientul Mijlociu şi Africa emigrează în România. Fie că sunt afgani, pakistanezi, marocani sau sudanezi, cu toţii bat la porţile Europei, în speranţa că vor reuşi să obţină statutul de azilant, care le conferă dreptul de a trăi într-un stat european.

Anul acesta, Ziua Mondială a Migranților și Refugiaților a fost sărbătorită ieri. Potrivit statisticilor, în lume sunt aproximativ un miliard de migranți, iar dintre aceștia, aproximativ trei milioane sunt români. În timp ce românii au părăsit ţara noastră în căutarea unui trai mai bun în Occident, alţi migranţi  preferă să ceară protecţie din partea statului român. Odată intraţi în România, unde ajung pe căi legale sau nu, aceştia solicită acordarea statului de azilant pe teritoriul tării noastre. Astfel, vor intra în procedura de acordare a acestui statut, care le conferă anumite drepturi.

Şi la Giurgiu funcţionează din 2011 un centru regional de cazare si proceduri pentru solicitanţii de azil.  De la înfiinţarea centrului, circa 700 de imigranţi au trecut pragul acestui centru. Directorul Centrului Regional de Cazare si Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Giurgiu, comisar şef Florian Călin susţine că, în prezent, în acest loc  sunt cazaţi 18 refugiaţi, majoritatea provenind din ţări din Orientul Mijlociu. Aici, străinii beneficiază de cazare, asistenţă medicală şi consiliere psihologică. Pot învăţa şi o meserie ba chiar şi limba română, în baza unor parteneriate cu AJOFM şi Inspectoratul Şcolar.

În situaţia în care li se aprobă cererea de azil, ei primesc un CNP şi au drept de muncă.  De asemenea, beneficiază de un paşaport special, în baza căruia se pot deplasa în ţările Uniunii Europene, unde au aceleaşi drepturi ca toţi cetăţenii, cu excepţia dreptului de vot.

Din nefericire, nu toţi cei care solicită azil în România îl şi primesc, însă nu sunt expulzaţi imediat. Ei pot contesta în instanţă decizia Inspectoratului General pentru Imigrări. Unii dintre cei care obţin statutul de azilant pleacă spre alte ţări europene, dar alţii preferă să rămână să muncească şi chiar să îşi întemeieze familii pe teritoriul ţării noastre.

Marcela Petcu